Astăzi începe Conferința de Securitate de la München, o întâlnire informală anuală la care participă cei mai importanți lideri politci, experți și analiști din lume pentru a dezbate teme de securitate globală. Înființată în anul 1963 cu scopul de reuni la aceeași masă de discuții liderii germani, împreună cu aliații NATO, în special SUA, conferința a evoluat până în prezent în punctul în care reprezintă unul dintre principalele evenimente globale dedicate securității internaționale.
La cea de-a 61-a Conferință de Securitate de la Münche sunt așteptați peste 60 de lideri politici, printre care și cei mai importanți lideri europeni: Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, Andrius Kubilius, comisarul apărării sau Kaja Kallas, șefa diplomației europene, precum și secretarul NATO, Mark Rutte. În schimb, de partea delegației americane, se remarcă marea absență a Președintelui Donald Trump.
Drept urmare, SUA va fi reprezentată la München de vicepreședintele JD Vance, acompaniat de Marco Rubio, secretarul de stat, și Keith Kellogg, trimisul special al SUA pentru Ucraina. În lumina reflectoarelor cel mai probabil va fi prima întâlnire dintre JD Vance și Volodimir Zelenskiy, pe fundalul unui val de declarații de la Washington și Moscova privind posibila deschidere a unor negocieri de pace din Ucraina.
„Multipolarizarea” și sfârșitul hegemoniei americane
“Multipolarizarea” este cuvântul cheie al evenimentului. Titlul a fost dat de experții în securitate internațională în raportul evenimentului, care are drept scop setarea cadrului de discuții. Raportul menționează câteva subiecte importante privind schimbarea radicală a poziției noii administrații americane, precum: (1) implicarea internațională limitată, (2) detașarea din poziția de garant al securității globale pentru democrațiile liberale, (3) prioritizarea confruntării cu China și sprijinul pentru Israel și (4) multipolarizarea sistemului internațional.
Declarațiile controversate din ultima perioada despre politica internațională a noului președinte american, Donald Trump, posibila anexare a Groenlandei, transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat SUA sau preluarea Fâșiei Gaza, oferă motive în plus de îngrijorare liderilor europeni. Agenda națională sub imperativul “America First”, precum și stilul de negociere imprevizibil al președintelui american, ridică numeroase semne de întrebare asupra actualei politici de securitate americană.
De-a lungul timpului, conferința s-a desfășurat sub semnul cooperării transatlantice strânse dintre SUA și statele europene membre NATO. Pax Americana a funcționat aproape neîncetat în perioada Războiului Rece, iar drept consecință blocul european de state și-a bazat întreaga politică în jurul garanțiilor de securitate oferite de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, și susținute de forța militară americană.
Cu toate acestea, pacea de pe continentul european a luat sfârșit la 24 februarie 2022, când Federația Rusă a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei (în 2014, Moscova a anexat abuziv peninsula Crimeea). Astfel, după trei ani de război, noua administrație americană, condusă de Donald Trump, a dat startul negocierilor de pace – cel puțin la nivel declarativ -, fără să includă partenerii occidentali, sau cel puțin Ucraina.
În urma unei recente discuții telefonice cu președintele rus Vladimir Putin, Donald Trump a semnalat o schimbare majoră a politicii naționale prin inițierea unor discuții de pace direct cu Rusia, eliminând Ucraina din această primă etapă de negociere. Fostul consilier de securitate națională din primul mandat al lui Donald Trump, John Bolton, a numit gestul lui Trump o “predare efectivă” în fața lui Vladimir Putin, după cum arată un editorial CNN. Discuția telefonică a atras critici din partea lui Volodimir Zelenskiy, dar și din partea lui Mark Rutte.
Administrația Trump, prin declarațiile Președintelui, a deschis calea spre un scenariu de pace în Ucraina doar pe baza cerințelor enunțate de Trump și Putin. Peter Hegseth, noul ministru american al apărării, aflat la Bruxelles, a consolidat afirmațiile lui Trump și a punctat faptul că Ucraina nu are nicio șansă “realistă” să recâștige teritoriile ocupate. De asemenea, acesta a reiterat și angajamentul SUA de a se retrage din garanțiile de securitate oferite Europei, după cum notează Politico. Donald Trump a criticat, de asemenea, în numeroase rânduri, lipsa de capacitate militară a țărilor europene și incapacitatea acestora de a atinge cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare.
În aceste condiții, Europa se află în fața unei probleme cruciale de existență, din cauza necesității de a deveni autosuficientă militar, punctează The Guardian. Investițiile în apărare devin din ce în ce mai prezente pe agenda dezbaterilor politice, după cum arată alegerile din Germania.
Lumea multipolară, după cum este descrisă de organizatorii conferinței de la München, va însemna o scenă internațională în care puteri emergente precum Brazilia, India sau China vor avea o influență mai mare în golul lăsat de SUA după retragerea promovată de Trump.
Din această perspectiva, va fi interesant de urmărit de-a lungul acestor zile răspunsul dat de statele europene în fața negocierilor începute de administrația SUA, în vederea reașezării Europei într-un punct de mai mare independență politică pe scena internațională.
Poziția României în actuala arhitectură de securitate
Din perspectiva României, politica externă este pusă sub semnul întrebării între angajamentul european și acordul de securitate cu SUA. În timpul conferinței, din partea României va fi prezent ministrul de externe Emil Hurezean, însă nu este foarte clar dacă România va putea juca un rol important în actuale dezbateri legate de securitatea europeană, în special în privința negocierilor privind războiul din Ucraina.
România are cea mai lungă frontieră terestră cu Ucraina, ceea ce face imperativ efortul de a participa activ în posibile negocieri care pot afecta chiar securitatea națională a României, nu doar securitatea europeană.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: MSC 2025)
