Pe fundalul ultimelor runde de negocieri americano – ruse, cu implicarea indirectă a Ucrainei, privind oprirea războiului pornit de Moscova cu peste 3 ani în urmă, dar și a faptului că cele mai recente discuții din Arabia Saudită s-au concentrat pe normalizarea navigației în Marea Neagră, unii jucători români din domeniul energetic par să mizeze deja pe o pace.
La Zinergy, singurul podcast ce tratează problemele industriei energetice românești, Cosmin Păcuraru – realizatorul podcastului – îl care ca invitatul pe Sorin DOBÎRCIANU, senior lead expert (șef al Departamentului de Securitate Energetică) la NATO.
Zinergy este realizat sub egida PressHub și apare în fiecare zi de luni a săptămânii.
Discuția a avut loc înaintea anunțurilor de începere a forajului primei sonde de exploatare în Neptun Deep și de reluare a forajelor exploratorii de catre rușii de la LukOil în perimetrul Trident. În perimetrul Neptun Deep Romgazul e asociat cu 50% , alături de OMV Petrom. În perimetrul Trident, este partenerul minoritar, cu 12,2%.
Într-un episod anterior, la Zinergy, profesorul Cristian Barna spunea că resursa din Neptun Deep nu va fi extrasă până când nu se va termina războiul din Ucraina.
„Absolut” corect, consideră și Sorin Dobîrcianu, „pentru că orice perimetru gazeifer, implică participarea unor formule juxtapuse de jucători în domeniul petrolului și gazelor pentru dispersarea riscurilor investiționale, financiare, economice, de producție, riscurilor bancare, riscuri politice, de mediu, riscuri militare, riscuri de război. Deci această formulă este asigurată de un sistem bancar european și internațional. (…) Deci, din perspectiva asta, tot ce înseamnă resursă energetică trebuie asigurată cu cash flow ( fluxul de numerar) . Atât pentru exploatare, explorare, producție, transport, distribuție, inclusiv sistemul downstream, care trebuie să fie racordat la cea mai înaltă dimensiune mondială optimizată de banking leveraging.
Deși avem resursă energetică de calitate, deși condițiile de exploatare din punct de vedere tehnic, tehnologic, financiar, sau din punct de vedere al accesului și al obținerii producției, sunt rentabile, la prima vedere, fără un banking leveraging, fără o participare a băncilor, jocul nu există.”
Un alt invitat la Zinergy, domnul Bogdan Belciu, a spus că băncile românești sunt extrem de mici și nu pot face față împrumuturilor mari, pe care le necesită astfel de operațiuni industriale sau de transport. De asemenea, în raportul Draghi, se spune că sistemul bancar european nu e prea puternic în comparație cu cel extra-european.
„(…) Important este ca băncile pe care guvernul urmează să le desemneze ca jucători activi pentru că, în esență, proiectul Neptun Deep este un proiect de importanță strategică națională, ba chiar, multinațională. Prin deschiderea unui asemenea proiect se asimetrizează întru totul bursa energetică din Elveția, adică un asemenea proiect ar crea mari probleme jucătorilor din centrul și estul Europei. Pentru că aceștia, deși au un sistem bancar foarte bine pus la punct, este structurat și este racordat întru totul la terminalul maritim de gaze de la Baumgarten din Austria, sunt țări care nu au niciun fel de resursă. Vorbesc în special de resursa energetică. Cu tot respectul, Austria este o țară care nu are acces la Marea Neagră prin proiectul Petrom, prin achiziția pachetelor la compania Petrom, OMV și Austria și a câștigat dreptul de a ieși la Marea Neagră.
Asta este perspectiva pentru că inițial s-a plecat de la Marea Neagră în Marea Caspică. Altminteri, OMV n-ar fi avut vreo participare în sensul ăsta pentru transportul de mărfuri în țările aflate pe cursul Dunării, Rin, Main, Dunăre, Marea Neagră. Traficul încă nu este reglementat având în vedere regimul internațional actual.
Pe de altă parte, băncile austriece cu, dar și fără, băncile germane vor să-și asigure o prezență activă la un asemenea proiect care poate oferi o alternativă majoră, exclusivă la soluția energetică pe care o oferă de atâta timp Federația Rusă în ce privește furnizarea de petrol și gaze statelor și guvernelor din Europa.
Exemplul Neptun Deep, fără tehnologie internațională, fără licențele de resort, fără capitalul necesar, fără aportul și formulă de joncțiune ale unor altor actori energetici internaționale, nu poți să faci așa ceva. Uniunea Europeană are proiecte comune cu Federația Rusă. Federația Rusă are proiecte comune bilaterale cu multe state și multe guverne din Uniunea Europeană.
Interesele Federației Ruse în țara noastră sigur că există. E vecinul României, e un vecin mare. E principalul furnizor de resurse energetică pentru multe state din lume, la nivel macro.„Interesele energetice ale Federației Ruse în Germania includ și interesele energetice ale Federației Ruse în România”, mai spune Sorin Dobîrcianu.
„Cam tot pe acolo suntem la o mică dimensiune, numai că distanța fizică, spațiu material ne desparte. Dar uneori circulația mărfurilor, a persoanelor sau a capitalurilor sau circulația resurse energetice este invariabilă.
Uneori circulația banilor concomitent cu circulația mărfurilor și încasarea resurselor financiare făcându-se instantaneu, nu mai contează distanța fizică. Din acest punct de vedere, interesul Federației Ruse, strategia, obiectivele Federației Ruse pentru Germania, sigur că diferă față de cele din România, dar România, din punctul de vedere al matricei energetice, este conținută de interesul Germaniei, pentru că economia germană se bazează pe resursa energetică rusă.
Ca să dezvolți un asemenea proiect de care ați menționat, Neptun Deep în Marea Neagră, ai nevoie de închierea conflictului militar.
Ai nevoie de un spațiu tampon ca timp, pentru că zona trebuie deminată, atât zona onshore, cât și zona offshore în special. Nu oricine poate să facă chestia asta. Băncile care asigură suport financiar investițional pentru jucători, OMV, Chevron, Texaco, nu știu ce alți jucători vin când toate lucrurile sunt clare din punct de vedere al jurisdicției internaționale și al reglementărilor.
Adică companiile, entitățile, agențiile de specialitate vin și fac cleaning-ul.Cleaning-ul este pe linie de justiție, pe linie de acorduri bilaterale internaționale, pe linie de alte asemenea aranjamente și înțelegeri ferme, multinaționale, multipartite, multidisciplinare. Dar e vorba și de curățenia efectiv în teren. Pentru că Marea Neagră, după cum știți, este minată. Și nici o societate de asigurare sau reasigurare nu va accepta un asemenea proiect, ca package, pentru a intra într-o formulă de explorare a resursei energeticei din Marea Neagră.
Așa-i și Irakul, să știți. Așa-i și Libia. Acestea sunt două state care au cel mai curat, cel mai bun ținței din lume. Și cu toate astea, oamenii de acolo n-au apă. Fie că cineva le pune în amonte un baraj și n-au apă pe Tibru, pe Eufrat, sau fie că mari jucători, mari corporații energetice care acționează în sectorul petrolului, gazelor, mineritului, nu vin. Degeaba au cel mai bun petrol dacă nu vin. Îl iau din altă parte”, remarcă Sorin Dobîrcianu, senior lead expert (șef al Departamentului de Securitate Energetică) la NATO.
O serie de întrebări cheie rămân încă fără răspuns:
- Cine plătește și care cum sunt asigurate toate navele și utilajele care sunt dislocate în perimetrul Neptun Deep?
- Când vor începe operațiunile de deminare a Mării Negre și cine le va conduce/finanța?
- Tot circuitul descris mai sus este indeplinit? Există bănci care să susțină operațiunile de foraj, montaj a tehnologiei de extracție și transport până la țărm, construcția conductelor de la țărm, prin Dobrogea și pe sub Dunare în vederea legării la sistemul național de transport și a tranzacțiilor pe bursele de energie a acestui flux de gaze ?
În speranța că aceste operațiuni demarate de OMV, Romgaz și LukOil nu sunt doar operațiuni de PR și nici improvizații tipic românești, concluzia pe care o tragem este s-ar putea să se apropie pacea, iar autoritățile române par să fi „furat startul”!
Citește și: Manipularea piețelor de gaze. Securitatea energetică națională pusă pe butuci
Citește și: De ce prețul la gaze în România este uneori mult mai mare decât in Europa?
Citește și: Investițiile energetice ale României între oportunitate și riscuri geopolitice
Citește și: „România crește dar nu se dezvoltă” , spune analistul economic Bogdan Belciu
Citește și: Efectele corupției în energie. Nimic despre cauze!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
