Disputa, din ce în ce mai dură, între lucrătorii și angajatorii din Veneția, pe tema contractului “colectiv de muncă” expirat, scoate la iveală realitatea volatilă din spatele datelor care stau la baza deciziilor economice ale Europei. Se poate avea încredere în companiile europene care ar trebui să își „împartă” profiturile cu lucrătorii, se întreabă Politico.
„Întrebați Banca Centrală Europeană și veți primi un răspuns afirmativ răsunător.” În ultimele luni, instituția cu sediul la Frankfurt a prezis că firmele care s-au bucurat de câștiguri uriașe în ultimii doi ani vor face ceea ce trebuie și vor acorda creșterile salariale atât de necesare lucrătorilor în dificultate – fără a transfera costurile suplimentare asupra clienților.
Însă, în unele locuri, această încredere pare să nu fie în acord cu realitatea.
Săptămâna trecută, trei sindicate reprezentând 10 000 de lucrători hotelieri (Horeca) s-au adunat în Veneția – pe străzi și pe canale – pentru a demonstra împotriva câtorva dintre marile lanțuri hoteliere care îi angajează.
Mărșăluind și, ocazional, navigând cu bărcile “împotriva orizontului renascentist iconic al orașului” și deranjând pentru un timp “hoardele de turiști”, care în număr foarte mare, se înghesuie pe străzile sale întortocheate, greviștii care au fluturat pancarte acuză lanțurile de hoteluri și restaurante de obstrucționarea reînnoirii contractului salarial vechi de șase ani, care a expirat în 2018, și oferă un salariu lunar mediu mizerabil de doar 1 650 EUR.
Secretarul filialei venețiene a sindicatului UILTUCS spune că întârzierea i-a privat pe lucrători de creșteri salariale critice, ajustate la inflație
Luigino Boscaro, secretarul filialei venețiene a sindicatului din sectorul turismului UILTUCS, a declarat pentru POLITICO că întârzierea i-a privat pe lucrători de creșteri salariale critice, ajustate la inflație, după ce ani de zile au fost „masacrați” de inflație.
Citește și: Prefectul județului Galați cere avizul pentru declararea stării de alertă
Impasul evidențiază modul în care realitatea nu corespunde întotdeauna prognozelor factorilor de decizie de la Frankfurt.
Timp de luni de zile, BCE a afirmat că marile corporații vor absorbi pur și simplu creșterile salariale „de recuperare” din marjele lor de profit, având încredere că, prin răcirea economiei, politica sa monetară restrictivă le va împiedica să majoreze și mai mult prețurile.
Președintele BCE, Christine Lagarde, a asigurat joi reporterii că lucrurile decurg conform planului, afirmând că csalariile cresc moderat și că „profiturile încep să compenseze parțial efectele inflaționiste ale costurilor mai mari ale forței de muncă”.
Cu toate acestea, datele BCE arată că salariile reale – care sunt ajustate în funcție de inflație și sunt considerate a reprezenta mai bine puterea de cumpărare – sunt încă sub nivelul anterior pandemiei în cea mai mare parte a zonei euro la mijlocul acestui an.
Continuarea, în Aktual24.ro
Citește și: Concursul Internațional George Enescu: Finală exclusiv feminină la secțiunea de vioară
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com / Michelle_Raponi)
