Pe măsură ce Ucraina continuă să lupte împotriva invaziei ruse, Occidentul se confruntă cu necesitatea de a-și ajusta politica față de această criză. Timothy Garton Ash, un renumit profesor de studii europene la Universitatea din Oxford, prezintă într-un articol publicat de Financial Times o strategie inspirată de „soluția Germaniei de Vest” după al Doilea Război Mondial: integrarea Ucrainei în NATO, oferindu-i garanții de securitate doar pentru teritoriile pe care le controlează.
Astfel, autorul subliniază că procesul de aderare la UE nu este suficient pentru asigurarea cu adevărat a securității Ucrainei, fiind imperativ ca aceasta să beneficieze de garanții de securitate din partea NATO. Se pare însă că astfel de garanții vin cu un preț.
Contextul istoric al Germaniei de Vest
Contextul internațional la acel moment a fost următorul: după 1945, Germania a fost divizată în două sfere de influență: Germania de Est (sub influența sovietică) și Germania de Vest (sub influența aliaților occidentali). În anul 1955, Germania de Vest a aderat la NATO, fapt ce i-a asigurat protecția colectivă din partea alianței, datorită articolului 5 din Tratatul de la Washington. Practic, Articolul 5 este o prevedere cheie din tratatul NATO care stipulează că un atac împotriva unui membru al alianței va fi considerat un atac împotriva tuturor membrilor.
Cu toate acestea, este relevant de menționat faptul că această garanție nu acoperea Germania de Est, care rămânea în sfera de influență a Uniunii Sovietice.
O strategie inspirată din trecut pentru provocările actuale
În mod similar, articolul istoricului Ash din Financial Times aduce în discuție aplicarea unui model asemănător pentru Ucraina, conform căruia NATO, în contextul în care Ucraina ar adera la alianță, ar putea extinde protecția oferită prin Articolul 5 doar asupra teritoriilor aflate sub controlul guvernului de la Kiev, fără a include regiunile ocupate de Rusia.
Recunoașterea unei diviziuni de facto între teritoriile controlate de Ucraina și cele ocupate de Rusia ar putea oferi o soluție, deși dureroasă, pentru încheierea conflictului. “Obstacolele de pe acest drum sunt formidabile. Dar gândiți-vă la alternativă. O Ucraină învinsă, divizată, demoralizată, depopulată, pulsând de furie împotriva Occidentului și – așa cum a sugerat Zelenskyy – probabil încercând să dobândească arme nucleare. Moscova triumfătoare. Restul lumii ajungând la concluzia că Occidentul este un tigru de hârtie”, consideră Timothy Ash.
Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a arătat că 47% dintre ucraineni ar putea accepta un astfel de compromis, dacă acesta ar fi compensat atât de un sprijin financiar substanțial în scopul redresării economice, cât și de aderarea Ucrainei la UE și NATO.
Într-un astfel de scenariu, Ucraina ar beneficia de garanții de securitate colectivă, esențiale pentru reconstrucția și stabilitatea acesteia pe termen lung, în timp ce zonele ucrainene aflate sub ocupație rusă ar rămâne în afara umbrelei de protecție NATO, similar modului în care Germania de Est nu a fost protejată în perioada Războiului Rece.
Această teorie reprezintă unul dintre scenariile luate în calcul la nivel internațional pentru terminarea războiului, fiind tot mai prezentă în dezbaterile dintre Kiev și aliați, potrivit Kyiv Independent. Cu toate acestea, este relevant de menționat faptul că există mai multe scenarii dezbătute în rândul comunității de experți în relațiile internaționale. Printre acestea, se numără scenariul coreean sau cel israelian. Toate aceste scenarii au fost reprinse însă de regimul Zelenski, întrucât ideal pentru Ucraina ar fi recucerirea tuturor teritoriile ocupate ilegal de către trupele rusești și oferirea Ucrainei de garanții ferme de securitate de către Occident, astfel încât ulterioare invazii rusești să aibă o probabilitate extrem de redusă.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Pexels.com)
