DNA, jucăria puterii în lupta politică pentru alegerile de anul viitor?

DNA, jucăria puterii în lupta politică pentru alegerile de anul viitor? Dosarul DNA privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, în care sunt implicați fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, redeschide dezbaterea publică privind activitatea DNA și independența acestui parchet în raport cu puterea politică.

Dosarul suportă mai multe sub-teme de analiză, așadar voi încerca să le iau pe rând.

1. Dosarul în sine nu îi acuză pe Cîțu, Voiculescu și Mihăilă de posibile infracțiuni de corupție, cum ar fi șpagă, conflict de interese în raport cu corporațiile farmaceutice sau obținerea de foloase necuvenite.

Acuzațiile procurorilor DNA au legătură cu decizia politică de a achiziționa un număr mai mare de vaccinuri care ulterior s-au dovedit a fi în exces.

Procurorii DNA vor trebui să convingă judecătorii de latura subiectivă a infracțiunilor și anume că au avut intenția de a prejudicia bugetul public. Mai mult, ar trebui să demonstreze în fața judecătorilor complicitatea dintre Cîțu, Voiculescu și Mihăilă în intenția lor de a prejudicia bugetul public.

În baza informațiilor publice scurse în presă din dosarul DNA, nu este încă clar ce lege au încălcat respectivii politicieni.

Nefiind un dosar cu acuzații clasice de corupție, ci unul care investighează oportunitatea deciziei politice și lipsa de chibzuință în achiziția de vaccinuri, în mod evident dosarul suportă multe alte tipuri de interpretări în spațiul public, inclusiv suspiciunile de politizare a parchetului anticorupție.

Citește și: DNA cere ridicarea imunității lui Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioanei Mihăilă, într-un dosar legat de achiziția vaccinurilor anti-COVID

2. În toată perioada luptei anticorupție din România, din anul 2007 și până în prezent, analiza independenței sistemului judiciar a suportat cel puțin două unghiuri: pe de o parte, puterea politică trebuie să permită procurorilor investigarea corupției la nivel înalt indiferent de funcția sau culoarea politică a făptuitorului.

Pe de altă parte, procurorii numiți în funcții înalte nu ar trebui să se arate servili liderilor politici de la guvernare, să le satisfacă nevoia de putere și să instrumenteze numai dosare ce vizează rivalii din opoziție.

Or acest obiectiv a fost extraordinar de greu de atins în toată această perioadă, indiferent de procurorul-șef DNA în funcție.

În prezent, puterea politică este reprezentată de Klaus Iohannis (un pol de putere aflat în declin, pentru că mandatul său se aproprie de final, care și-a pierdut autoritatea, lăsat din brațe inclusiv de serviciile secrete) și de premierul Marcel Ciolacu (care are o putere politică în ascensiune, chiar mai mare decât a lui Iohannis, dovadă că lansează semnale că ar putea fi candidatul PSD pentru prezidențialele de anul viitor).

Citește și: Dosarul vaccinurilor, un caz cu prea multe semne de întrebare

În cele nouă luni de când funcția de procuror-șef DNA este deținută de Marius Voineag, dosarele acestui parchet au vizat numai rivalii politici ai lui Marcel Ciolacu, fie din partid, fie din opoziție. Or parchetul își va demonstra independența în momentul în care dosarele DNA vor viza și vacile sacre ale sistemului, cum ar fi Florentin Pandele, Paul Stănescu sau protejații PNL din jurul președintelui Iohannis.

3. În cei 16 ani de când România a devenit stat membru UE, lupta anticorupție din România a fost pretextul perfect pentru radicalizarea discursului politic.

Toate partidele din România au picat testul moderației și al onestității în raport cu tema luptei anticorupție. Toate partidele din România au folosit la nivel de discurs justiția drept armă împotriva rivalilor politici.

Dacă în alte state UE, tema migrației sau conservatorismul social sunt teme care au dus la ascensiunea unor partide populiste, în România, tema care a polarizat foarte mult a fost justiția.

Continuarea, pe blogul sidoniabogdan.ro

Urmăriți PressHUB și pe Google News!