Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat vineri hotărârea prin care a respins contestația depusă de Călin Georgescu împotriva deciziei Biroului Electoral Central de respingere a înregistrării candidaturii acestuia la alegerile prezidențiale din luna mai.
CCR arată în hotărâre că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii și valori constituționale nu conduce la o sancționare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României.
Principalele argumente prezentate de CCR în Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025
● „O primă critică preliminară vizează faptul că decizia BEC și procesul-verbal de afișare cuprind anumite neregularități, și anume lipsa unor elemente de conținut privind cvorumul de prezență, cvorumul de vot, procedura de desfășurare a ședinței și procedura de adoptare, redactare și publicare. Aceste aspecte sunt însă chestiuni tehnice, care nu pun în discuție validitatea formală a deciziei, neprezentând relevanță din punctul de vedere al competenței Curții Constituționale.
Curtea reține că BEC nu este un organ judecătoresc, ci un organism administrativ-electoral cu prerogative temporare de putere publică, iar actele sale sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicţionale, însă ele aparţin materiei contenciosului electoral. BEC funcționează pe perioada alegerilor, încetându-și activitatea odată cu încheierea procesului electoral (a se vedea și Decizia nr.326 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1001 din 30 octombrie 2004, sau Decizia nr.430 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.945 din 19 octombrie 2023, paragraful 36), desfășurându-și activitatea după o procedură proprie, specifică domeniului electoral.
● O altă critică vizează faptul că BEC și-a depășit competența legală prin examinarea condițiilor de fond cu caracter general, care au natură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I al Constituţiei.
Potrivit art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.370/2004, BEC are atribuția de a constata îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr.370/2004, respectiv a celor de formă și de fond cu caracter special stabilite prin Constituție și dezvoltate în cuprinsul Legii nr.370/2004.
Condițiile de fond cu caracter general au natură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I al Constituţiei. Prin Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, paragraful 48, Curtea a statuat că elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale, iar examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de către Curtea Constituţională.
Ulterior, prin Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, paragraful 20, teza finală, Curtea a statuat că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale. Ca atare, ținând seama de situația particulară intervenită prin anularea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, Curtea, în coordonatele aceleiași situații premisă existente, respectiv asigurarea succesiunii mandatelor prezidențiale și garantarea periodicității alegerilor, a apreciat că pentru acest proces electoral – ce are același obiect, respectiv alegerea Președintelui României pentru un mandat de 5 ani, consecutiv celui obținut în urma alegerilor din anul 2019 – este necesară aplicarea directă de către BEC a prevederilor constituționale referitoare la condiţiile de eligibilitate de fond stabilite în titlul I al Constituției. O asemenea învestire a BEC realizată de Curtea Constituțională rezultă din folosirea sintagmei „prin raportare la principiile şi valorile constituţionale” în contextul evaluării de către noul BEC a candidaturilor depuse. În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că are competența de a stabili în sarcina autorităților și instituțiilor publice aplicarea directă a Constituției, spre exemplu, în situațiile determinate de constatarea neconstituționalității actelor normative „în lipsa unei reglementări legale a situaţiei juridice create în urma deciziei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate în ipoteza şi termenii stabiliţi prin decizia de constatare a neconstituţionalităţii pronunţată de Curtea Constituţională” [a se vedea, cu privire la aplicarea directă a Constituţiei, Decizia nr.186 din 18 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.213 din 16 mai 2000, Decizia nr.774 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.8 din 6 ianuarie 2016, paragraful 32, Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.84 din 4 februarie 2016, paragraful 28, Decizia nr.24 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.276 din 12 aprilie 2016, paragraful 34, Decizia nr.794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1029 din 21 decembrie 2016, paragraful 37, Decizia nr.377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.586 din 21 iulie 2017, paragraful 65, sau Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, paragraful 54].
Cu alte cuvinte, Curtea subliniază că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 își are ca sursă de inițiere, organizare și desfășurare Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024. Ca atare, chiar dacă este un nou proces electoral, acesta se înscrie în aceleași coordonate și aceeași paradigmă a asigurării succesiunii mandatului prezidențial dobândit în anul 2019. Prin urmare, Curtea a permis aplicarea directă de către BEC a Constituției numai pentru acest proces electoral desfășurat în circumstanțele excepționale determinate de anularea procesului electoral din anul 2024.
În consecință, BEC, ținând seama de prevederile constituționale și legale referitoare la efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale, a dat eficiență caracterului general obligatoriu al hotărârii Curții, caracter care vizează nu numai soluția, ci și considerentele care sunt în legătură directă cu aceasta.
● O altă critică se referă la faptul că BEC ar fi preluat considerente particularizante din Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și le-a translatat la situația juridică a domnului Călin Georgescu.
O asemenea critică nu se susține, pentru că referirile la Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024 pe care le realizează BEC vizează numai aspecte generale și de principiu, precum faptul că elementele de conținut ale jurământului sunt opozabile candidaților încă de la momentul depunerii candidaturii (respectarea Constituției și apărarea democrației), că hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii sau că interpretarea de principiu a textelor constituționale trebuie respectată de BEC, ca, de altfel, de orice autoritate și instituție publică. Aceste considerente privind condițiile de eligibilitate pentru funcția de Președinte al României au o aplicabilitate generală, și nu intuitu personae.
Prin urmare, BEC nu a făcut altceva decât să aplice, printr-un raționament propriu, prevederile constituționale și considerentele interpretative de principiu ale Hotărârii nr.2 din 5 octombrie 2024 în situația particulară pe care a avut-o de analizat, ceea ce a condus la concluzia BEC potrivit căreia domnul Călin Georgescu nu îndeplinește condițiile de eligibilitate generale stabilite în titlul I din Constituție. BEC a realizat, astfel, o individualizare și o aplicare a considerentelor generale, abstracte și de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale, fără a prelua și translata constatările factuale ale Curții Constituționale din Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024 care priveau strict situația doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă.
Curtea și-a exercitat, prin Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, competența de a veghea la respectarea procesului electoral în ansamblul său, identificând cauzele ce au afectat procesul electoral și pentru care s-a dispus ultima ratio măsura anulării și reluării în integralitate a alegerilor; ca atare, hotărârea antereferită privește regularitatea acestui proces, și nu excluderea unei candidaturi din procesul electoral. În același timp, BEC și-a realizat judicios competența de a examina condițiile de înregistrare a unei candidaturi prin raportarea textelor constituționale, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale, la situația domnului Călin Georgescu.
Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale.
● O altă critică privește faptul că domnului Călin Georgescu nu i s-a recunoscut dreptul la apărare și nu a putut să își exprime punctul de vedere în procedura BEC și în fața Curții Constituționale.
Curtea reține că procedura în fața BEC referitoare la înregistrarea candidaturilor nu este o procedură de natură contencioasă. Legea nr.47/1992 și Legea nr.370/2004 stabilesc în mod expres o procedură specială de contestare a deciziilor BEC exclusiv în fața Curții Constituționale, ca expresie a atribuției constituționale a acesteia de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României. Contenciosul electoral constituțional este un contencios abstract, persoanele care au interes putând să se adreseze instanței cu contestație. Procedura în fața Curții nu este publică, persoanele interesate putând, însă, să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestațiilor pe site-ul instituției, că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestației.
Având în vedere cele expuse, Curtea constată că Decizia BEC nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 este în conformitate cu cadrul constituțional și legal incident, astfel că va respinge contestațiile formulate.”
Citește mai jos hotărârea integrală:
Pe lângă hotărârea publicată vineri, Curtea Constituțională a emis și un comunicat de presă semnat de președintele instituției, Marian Enache.
Citește mai jos comunicatul integral:
Comunicatul Președintelui Curții Constituționale a României cu privire la publicarea Hotărârii nr.7/2025 privind contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025
Astăzi, 14 martie 2025, am transmis la Monitorul Oficial, în vederea publicării, Hotărârea Curții Constituționale nr.7/2025 privind respingerea contestațiilor formulate împotriva neînregistrării de către Biroul Electoral Central (BEC) a candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.
Întrucât în spațiul public există o așteptare justificată pentru informații clarificatoare privind conținutul Hotărârii nr.7/2025, adoptată cu unanimitate de voturi, în ședința Curții Constituționale a României din data de 11 martie 2025, vom prezenta câteva aspecte pe care le considerăm esențiale pentru buna, corecta și justa înțelegere a motivelor și consecințelor respectivei hotărâri.
În ultima perioadă, putem observa o acțiune consistentă și sistematică de discreditare și devalorizare la scară largă a argumentației juridice constituționale care fundamentează deciziile și hotărârile Curții Constituționale a României.
Suntem conștienți că activitatea Curții Constituționale, raportată la rolul său și la atribuțiile sale, a fost și va fi întotdeauna supusă atât aprecierilor, cât și criticilor la nivelul societății. Prin esența sa, orice formă de justiție, cu atât mai mult justiția constituțională, care are în principal un rol preventiv, nu sancționator, creează prin deciziile și hotărârile sale premisele unor critici inerente din partea celor care se consideră nedreptățiți de soluția adoptată. Aceste critici sunt firești și sunt o dovadă că în România pluralismul politic și al opiniilor constituie unul dintre principiile ordinii constituționale democratice.
Totodată, chiar dacă înțelegem că, în perioadele electorale, pasiunile și partizanatele ideologice, doctrinare sau personale pot genera o tensiune socială care depășește sfera obișnuinței, trebuie să reafirmăm că în România, ca stat membru al UE și al NATO, deci parte a spațiului democratic occidental, există o ordine constituțională și legală care trebuie respectată, ca expresie a suveranității și a unității statale și societale, a identității constituționale a statului român.
În acest sens, Curtea Constituțională a României, ca instanță de contencios constituțional prin care se realizează justiția constituțională, nu poate fi influențată sau amenințată prin intermediul niciunei forme de presiune, având nu doar rolul, ci și obligația constituțională de a garanta supremația Constituției prin exercitarea efectivă a atribuțiilor sale. Într-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile și dezavuabile.
* * * *
Având în vedere aspectele enunțate, vom prezenta câteva explicații suplimentare pentru a înțelege temeiurile argumentative obiective care au stat la baza adoptării Hotărârii nr.7/2025, astfel încât dezbaterea publică guvernată de principiul pluralismului politic și al libertății exprimării opiniilor politice să nu denatureze într-o confuzie întreținută, care poate să conducă la discreditarea instituțiilor statului și la subminarea încrederii între membrii societății noastre.
Prin Hotărârea nr.7/2025, Curtea Constituțională, în esență, a examinat 5 critici principale invocate în contestațiile formulate, după cum urmează:
1. Cu privire la faptul că adoptarea deciziei BEC de respingere a înregistrării candidaturii a fost realizată cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de lege
Curtea Constituțională a stabilit că aceste aspecte sunt chestiuni tehnice, care nu pun în discuție validitatea formală a deciziei BEC și nu prezintă relevanță din punctul de vedere al competenței Curții Constituționale.
2. Cu privire la competența Biroului Electoral Central de a analiza condițiile de eligibilitate de rang constituțional stabilite în jurisprudența Curții Constituționale a României prin Hotărârea nr.2/2024
Curtea Constituțională a României a recunoscut această competență a Biroului Electoral Central în mod direct și exclusiv pentru procesul electoral în curs prin Hotărârea nr.32/2024 de anulare a alegerilor prezidențiale. În respectiva hotărâre s-a prevăzut expres că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituționale.
De altfel, toate deciziile și hotărârile Curții Constituționale au caracter general obligatoriu odată publicate în Monitorul Oficial al României. Acest caracter general obligatoriu nu este o formă a democrației autoritare, cum se încearcă să se insinueze în discursul public, ci este singura garanție că în cadrul unui stat suveran ordinea constituțională este protejată de abuzuri interne și externe prin asigurarea supremației Constituției.
Ca atare, conform Hotărârii nr.32/2024, Biroul Electoral Central avea nu doar competența, ci și obligația să verifice condițiile de eligibilitate privind respectarea Constituției și apărarea Constituției în ceea ce privește candidaturile depuse în cadrul procesului electoral, în limitele dezvoltate prin Hotărârea nr.2/2024 a Curții Constituționale a României.
3.Cu privire la conținutul argumentativ al Deciziei Biroului Electoral Central
În limita competenței sale prevăzute de Legea nr.370/2004 privind alegerea Președintelui României și a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024, Biroul Electoral Central a dezvoltat un raționament propriu cu privire la respectarea de către persoana care și-a depus candidatura a condiției de eligibilitate privind respectarea Constituției.
În cadrul acestui raționament, Biroul Electoral Central a constatat că încălcarea legislației electorale (de exemplu, modul de derulare a campaniei electorale online și finanțarea campaniei electorale), care a condus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor și, în consecință, la anularea alegerilor, constituie o conduită contrară Constituției României, unde se prevede la art.1 alin.(5) că, în România, respectarea Constituției și a legilor este obligatorie.
Pentru a înțelege raportul dintre Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 și Decizia Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 trebuie să precizăm că justiția constituțională în materia anulării alegerilor are ca obiect procesul electoral în ansamblul său, în timp ce măsura electorală a evaluării și a înregistrării/respingerii candidaturilor vizează respectarea de către persoana care își depune dosarul de candidatură a condițiilor de eligibilitate constituționale și legale.
Astfel, Biroul Electoral Central a particularizat neregularitățile de ordin legal care au condus la anularea alegerilor la conduita persoanei care și-a depus candidatura, constatând în mod logic încălcarea condiției de respectare a Constituției. Ordinea constituțională este unitară, iar încălcarea legilor reprezintă o încălcare a Constituției, ca factor de validitate pentru întreaga ordine juridică statală.
4. Cu privire la faptul că excluderea de către BEC a unui candidat din procesul electoral produce efecte perpetue
Curtea Constituțională a stabilit că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii și valori constituționale nu conduce la o sancționare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale fundamentale.
5. Cu privire la dreptul de apărare pretins încălcat atât în fața Biroului Electoral Central, cât și în fața Curții Constituționale a României
Conform legii, procedura în fața Biroului Electoral Central în privința înregistrării candidaturii nu este o procedură de natură litigioasă. În procedura administrativă de analizare a dosarelor de candidatură, Biroul Electoral Central nu este o instanță de judecată, ci acționează ca o autoritate administrativă. Decizia Biroului Electoral Central este un act administrativ prin care se poate dispune, raportat la condițiile de eligibilitate prevăzute de lege, înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii.
În considerarea competenței Curții Constituționale prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție, de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, legiuitorul a stabilit posibilitatea persoanelor nemulțumite de decizia Biroului Electoral Central de a contesta respectiva decizie exclusiv în fața Curții Constituționale.
Conform Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, procedura în fața Curții nu este publică, persoanele interesate putând, însă, să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestațiilor pe site-ul instituției, că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestației.
Toate aceste aspecte sunt esențiale pentru a înțelege că în materia alegerilor pentru Președintele României, contestațiile privind elementele esențiale ale procesului electoral sunt supuse procedurilor Curții Constituționale, și nu procedurii instanțelor de judecată, în considerarea elementelor specifice ale acestor alegeri, precum și a importanței acestora pentru protejarea și garantarea suveranității și identității constituționale.
*
În cadrul procesului de alegere a Președintelui României din anul 2025, viața publică este marcată de o competiție politică efervescentă, context în care Curtea Constituțională, în exercitarea atribuțiilor și funcțiilor sale esențiale, trebuie să asigure menținerea echilibrului constituțional general, stabilitatea ordinii constituționale și pacificarea vieții publice, indiferent de intensitatea, fluctuațiile și variațiile procesului politic și electoral.
Pentru instituția contenciosului constituțional, exigențele și cerințele Legii fundamentale reprezintă reperul și sistemul referențial de legitimitate și validitate a acțiunilor din sfera vieții publice în coordonatele democrației constituționale. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale sunt și trebuie să fie expresia preeminenței dreptului și a domniei legii în scopul asigurării protecției cadrului constituțional, care se situează deasupra intereselor grupurilor de interese politice sau de altă natură din societatea românească în competiția lor pentru accederea la puterea politică instituționalizată.
Președintele Curții Constituționale a României
Marian Enache
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
