Documente de strategie pregătite de cancelaria președintelui rus arată planurile Moscovei pentru menținerea influenței în Lituania, Letonia și Estonia. Acestea includ finanțarea ONG-urilor pro-ruse, dar și eforturi de a menține limba rusă în școli și de a se opune demolării monumentelor sovietice.
Echipa de investigații LRT a obținut documente secrete de la Kremlin, care dezvăluie planurile ambițioase ale Rusiei de a influența toate cele trei țări baltice – Lituania, Letonia și Estonia.
Documentele au fost întocmite de către Direcția pentru Relații Interregionale și Contacte Culturale, care se află direct în administrarea președintelui rus Vladimir Putin. O echipă internațională de jurnaliști a raportat anterior despre planuri similare pentru Belarus și Moldova.
Planurile Kremlinului pentru Țările Baltice au fost întocmite în toamna anului 2021. Potrivit experților în informații intervievați pentru articol, este posibil ca autorii proiectului să nu fi fost conștienți de iminenta invazie a Ucrainei, deoarece potențialele consecințe ale acesteia nu sunt discutate în plan.
Planurile pentru fiecare țară baltică constau din două părți. Prima descrie amenințările la adresa intereselor Rusiei, iar a doua stabilește pașii pentru a le aborda.
Obiectivele politice, militare, militaro-tehnice și de securitate, obiectivele comerciale și economice și, în final, obiectivele umanitare sau sociale sunt la rândul lor împărțite în trei intervale de timp diferite: pe termen scurt (până în 2022), pe termen mediu (2025) și pe termen lung (2030), scrie LRT.
Documentele au fost obținute de echipa de investigație a LRT alături de partenerii săi: Delfi din Estonia, Expressen din Suedia, Centrul de jurnalism de investigație Dossier din Londra, Re:Baltica din Letonia, Süddeutsche Zeitung, WDR și NDR din Germania, Kyiv Independent din Ucraina, Frontstory din Polonia și Vsquare din Europa Centrală.
O acțiune coordonată
Planul pentru statele baltice a ajuns la administrația lui Putin în toamna anului 2021. Unul dintre obiectivele acestuia este exploatarea forțelor și organizațiilor pro-ruse, deja prezente în țările baltice, în avantajul său.
În Lituania, unii dintre activiști pro-ruși se adună în jurul lui Algirdas Paleckis, un fost politician condamnat pentru spionaj pentru Moscova. În toamna lui 2021, când era încă judecat, susținătorii săi au organizat un miting la Vilnius, la care au participat însuși Paleckis, precum și Kazimieras Juraitis și Edikas Jagelavičius. Europarlamentarul leton Tatyana Zhdanoka, membră a Uniunii Ruse din Letonia, și doi politicieni irlandezi au venit să-l susțină pe Paleckis.
Paleckis a fost găsit vinovat de spionaj pentru Rusia și condamnat la șase ani de închisoare. În schimb, el spera să primească finanțare de la partidul președintelui Putin, Rusia Unită.
Unul dintre vorbitorii de la miting a fost Erika Švenčionienė, la acea vreme o activistă puțin cunoscută. După condamnarea lui Paleckis, ea a preluat funcția de șef al organizațiilor sale, potrivit LRT.
Švenčionienė a organizat excursii în Belarus pentru a se întâlni cu Alexandru Lukașenko și administrația sa. Împreună cu un alt susținător al lui Paleckis, Jagelavičius, ea plănuia să meargă în teritoriile ocupate de ruși din Ucraina ca observator al referendumurilor ilegale.
S-a ocupat, de asemenea, de înregistrarea a două ONG-uri, Forumul internațional pentru bună vecinătate (Tarptautinis geros kaimynystės forumas) și Mișcarea civică Dawn of Justice (Pilietinis judėjimas Teisingumo aušra).
După ce o instanță a decis să dizolve Forumul Internațional de Bună Vecinătate, Švenčionienė a comentat:
„Nu vom încetini, pentru că activitățile noastre sunt frumoase și au fost planificate cu câțiva ani înainte. Vom înființa mai multe organizații pentru ca administratorii de stat să aibă de lucru, astfel încât să ne putem desfășura activitățile în mod normal, activități frumoase și necesare Lituaniei.”
Au existat, de asemenea, campanii pentru a se opune demolării monumentelor din epoca sovietică din statele baltice.
Pe 13 mai 2022, la Riga a avut loc un protest, organizat de Uniunea Rusă Letonă, al cărei lider, Zhdanok, a participat anterior la mitingurile de susținere a lui Paleckis la Vilnius. Zhdanok a fost arestat după mitingul de la Riga, deoarece evenimentul nu avea autorizația autorităților.
Pe 24 august, Comitetul ONU pentru drepturile omului a primit o plângere din partea a cinci persoane cu privire la demolarea unor monumente sovietice în Letonia. O lună mai târziu, Lituania a fost, de asemenea, informată cu privire la o somație din partea UNHRC cu privire la un proiect de înlăturare a unui monument din timpul celui de-al Doilea Război Mondial din cimitirul Antakalnis din Vilnius. Reclamanții sunt identificați ca fiind „etnici ruși”, inclusiv Juraitis.
Pe 23 septembrie, site-ul cu sediul în Letonia IMHO-club.lv a publicat un apel către letoni, lituanieni, estonieni și polonezi să facă scrie UNESCO pentru a păstra monumentele sovietice. Acesta a inclus un model pentru contestație.
Deși acestea par acțiuni disparate ale activiștilor pro-ruși, sunt în concordanță cu obiectivele Kremlinului, așa cum sunt prezentate în secțiunea „Lituania” din planurile Direcției pentru Relații Interregionale și Contacte Culturale, conform LRT.
Unul dintre planurile pe termen scurt pentru 2022 a fost „crearea de noi structuri publice, fundații, ONG-uri pentru a promova și proteja o cooperare mai strânsă cu Rusia”. Documentul vorbește pe larg și despre conservarea memoriei istorice, de exemplu, prin oprirea demolării monumentelor sovietice.
Oprirea influenței NATO
Cu toate acestea, punctul central al documentului de strategie pentru statele baltice este contracararea NATO.
În 2022, chiar înainte de invazia Ucrainei, Rusia era preocupată să oprească extinderea prezenței SUA și NATO pe teritoriul lituanian, precum și să împiedice Lituania să aducă țări post-sovietice în sfera de influență a NATO.
Documentul arată că cea mai mare preocupare a Kremlinului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung (până în 2030), este legată de planurile NATO pentru viitoarea amplasare a unei baze permanente în Lituania și de „militarizarea teritoriului lituanian”.
Planul Kremlinului are ca scop împiedicarea instalării pe teritoriul lituanian a sistemelor antirachetă și antiaeriene cu rază medie de acțiune integrate în NATO și reducerea numărului și a domeniului de aplicare a măsurilor operaționale și de pregătire militară ale NATO pe teritoriul lituanian, scrie LRT.
Pe termen lung, Rusia dorește să creeze condițiile necesare în care autoritățile lituaniene să fie nevoite să recunoască potențialele daune aduse securității naționale a țării, cauzate de extinderea NATO.
Intenția este de a restabili relațiile constructive între Lituania și Rusia, inclusiv în sfera militară, iar în Lituania trebuie să existe politicieni care să se angajeze în dezvoltarea relațiilor Vilnius-Moscova.
Strategii similare sunt în vigoare pentru celelalte țări baltice. În Estonia și Letonia, planurile Kremlinului se bazează pe minoritățile etnice ruse.
Îngrijorările majore ale Rusiei
Activitățile opoziției ruse din Lituania reprezintă un alt punct de îngrijorare pentru Kremlin, o „amenințare” cu potențial de creștere. Politica „agresivă” a guvernului lituanian față de Rusia este, de asemenea, identificată ca o amenințare.
În sfera comercială și economică, Rusia este îngrijorată de sancțiunile UE, întreprinderile rusești fiind excluse din Lituania, țara refuzând să cumpere energie rusească. Posibila izolare sau chiar blocarea regiunii Kaliningrad este și ea văzută ca o amenințare.
În sfera socială, preocupările Rusiei se concentrează pe posibila persecuție a populației vorbitoare de limbă rusă, o imagine a rușilor ca dușmani, eliminarea limbii ruse din învățământ precum și interzicerea totală a utilizării acesteia în public, restricții asupra presei ruse.
Moscova este îngrijorată de faptul că demolările monumentelor din Al Doilea Război Mondial ale victoriei sovietice ar putea duce, în cele din urmă, la revizionismul total al istoriei războiului.
Documentul Kremlinului dezvăluie, de asemenea, planuri de a contracara sancțiunile economice prin redirecționarea fluxurilor de mărfuri către porturile din nord-vestul Rusiei. Moscova prevede, o apărare mai fermă a intereselor întreprinderilor rusești în Lituania și eforturi pentru a convinge oamenii de afaceri lituanieni că piața rusească are un potențial mare pentru ei, conform LRT.
Mai mult, Moscova ar dori să încurajeze companiile producătoare lituaniene să investească în Rusia, țara să importe gaz și electricitate rusească și să restabilească pe deplin relațiile economice dintre Lituania și Rusia.
În sfera umanitară și socială, planul Kremlinului include eforturi de păstrare a educației în limba rusă. Moscova mai plănuiește să-și continue lupta împotriva celor care neagă versiunea rusească a istoriei. Creșterea prezenței culturale a Rusiei în Lituania este inclusă ca punct separat.
Citește și: Ungaria are cea mai mare inflație din UE. Orban introduce noi „măsuri socialiste”
Coordonarea propagandei
Direcția pentru Relații Interregionale și Contacte Culturale, care se află în subordinea directă a administrației președintelui rus și care a elaborat planul pentru statele baltice, se află în subordinea lui Dmitri Kozak, care ocupă funcția de șef adjunct al administrației.
Potrivit lui Nerijus Maliukevičius, politolog și expert în războiul informațional, Kozak este „unul dintre cei mai importanți administratori din sistemul lui Putin”.
„El este persoana căreia i se încredințează controlul dosarelor problematice, precum Ucraina. El este unul dintre oamenii care sunt instruiți să rezolve, să îndrepte lucrurile într-o regiune, apoi în altă regiune”, spune Maliukevičius.
Specificul Direcției pentru Relații Interregionale și Contacte Culturale este că șefii și angajații săi sunt adesea agenți într-unul dintre serviciile de informații ale Rusiei.
„Una dintre pălăriile lor este un loc de muncă în administrația prezidențială și, în același timp, dețin o funcție într-o instituție de informații. În unele cazuri, acest lucru este destul de clar din biografiile lor publice, în alte cazuri există o încercare de a ascunde acest lucru”, spune Maliukevičius.
Printre autorii planului baltic se numără și Vadim Smirnov, raportor al direcției.
Smirnov este un fost director al Institutului de Cercetare Baltică din Kaliningrad. În 2012, autoritățile de informații din Marea Baltică au făcut public numele lui Smirnov și l-au trecut pe lista persoanelor cu interdicție de a intra în Lituania din cauza legăturilor sale cu serviciile ruse de informații și a activităților ostile împotriva Lituaniei.
Potrivit Departamentului de Securitate de Stat (VSD) al Lituaniei, Smirnov a folosit o teză pe care o scria despre elita politică a Lituaniei pentru a se împrieteni cu politicieni și oameni de știință politică lituanieni pentru a aduna informații.
„Au existat încercări constante de a crea platforme de cercetători baltici, încercări de a-i aduce la Universitatea Kant [Universitatea Federală Baltică Immanuel Kant din Kaliningrad], la seminarii, la anumite tipuri de discuții.
Cele mai suspecte au fost încercările lui Smirnov de a face cercetări despre elita politică lituaniană, pe care a folosit-o pentru a studia pozițiile politice ale diferitelor guverne lituaniene. Cred că atunci a atras atenția serviciilor de informații lituaniene și ale altor țări”, potrivit lui Maliukevičius.
Datele culese de Echipa de Investigații LRT arată că Smirnov a strâns informații și a gestionat dezinformarea despre Lituania, mai ales cu ajutorul site-ului de propagandă RuBaltic.ru, editat de Sergey Rekeda.
RuBaltic.ru a fost lansat în 2013. La sfârșitul lunii ianuarie a acelui an, Smirnov a scris un e-mail către Rekeda, spunând că plănuiește o discuție pe tema energiei în regiunea Mării Baltice: „Aș dori să știu care este specializarea ta? Ai putea participa la o discuție pe această temă? Despre ce domenii ale relațiilor ruso-baltice ați putea pregăti articole pentru publicare?”
Comunicarea lor a continuat. De exemplu, înainte de Ziua Independenței Lituaniei, 11 martie 2013, editorialistului RuBaltic Alexander Nosovich a primit o sarcină de la Smirnov, comunicată prin Rekeda: „VA [Vadim Anatolyevich] a ordonat să pregătească o analiză urgentă și amuzantă a persecuției lui Algirdas Paleckis. Nu este nevoie să așteptați articolul, el vrea să îl editeze el însuși, dar dacă doriți, vă voi trimite o schiță.”
Corespondența ulterioară spune că interviul cu Paleckis va fi „un cadou pentru Lituania pentru Ziua Independenței”.
E-mailurile arată că Smirnov a fost consultat în mod regulat cu privire la articolele de e RuBaltic, i s-ar fi trimis rezumate săptămânale și a fost consultat despre intervievați.
Smirnov și Rekeda lucrau și ei la un proiect de analiză a elitelor din statele baltice. Smirnov a fost numit manager de proiect, în timp ce Rekeda a fost executant.
„Referitor la plată. Trebuie să iau 100.000 (după taxe). Ceea ce faci cu restul banilor depinde de tine. Prima călătorie sub grant va avea loc în prima jumătate a lunii iunie, iar Rekeda va trebui să plătească cheltuielile. Toate celelalte călătorii sunt supuse acordului meu”, a scris Smirnov în vara lui 2013.
Rusia speră la oprirea sincronizării rețelei electrice
Documentele scurse din biroul președintelui rus arată și planurile Kremlinului de a opri țările baltice să părăsească Tratatul BRELL post-sovietic, în temeiul căruia rețelele electrice baltice rămân într-o singură rețea cu Rusia și Belarus.
Țările baltice urmează să finalizeze sincronizarea rețelelor electrice cu Europa și să efectueze un test comun până la sfârșitul anului 2025. Planul Moscovei este însă să mențină țările baltice în rețeaua BRELL. În partea planului care se referă la Letonia, retragerea din Tratatul BRELL este identificată ca o amenințare.
Prim-ministrul lituanian Ingrida Šimonytė consideră că, în situația de astăzi, planurile Rusiei sunt nerealiste, întrucât țările baltice investesc masiv în independența și securitatea energetică.
„Rețeaua de electricitate este singura parte care încă nu este acolo, dar nu există fluxuri comerciale, ci doar situația tehnică pe care încercăm să o rezolvăm mai repede”, a spus Šimonytė, potrivit LRT.
Unii oficiali occidentali din serviciile de informații consideră că, în 2021, când direcția președintelui rus a redactat strategia, autorii acesteia să nu fi fost conștienți de intențiile lui Putin de a invada Ucraina.
„Este probabil ca războiul să fi forțat Kremlinul să-și reconsidere și să modifice unele dintre planurile sale pentru statele baltice”, spune un oficial de informații familiarizat cu proveniența documentelor.
Informațiile ruse subminate de corupție
„Elaborarea unor astfel de planuri este o moștenire instituțională pe care Kremlinul a moștenit-o din epoca sovietică”, a spus Maliukevičius pentru LRT.
Potrivit acestuia, fiecare nou document analizează greșelile făcute în cele precedente, măsurile care nu au avut impact și propune altele noi. Maliukevičius se întreabă, de asemenea, dacă planul Kremlinului este realist și cât de periculos este pentru Lituania și pentru celelalte țări baltice.
„Poate că nu ar trebui să ne imaginăm că [Kremlinul] este un sistem puternic cu oameni puternici. Ucraina a demonstrat că corupția a erodat nu numai armata, ci și serviciile de informații. Operațiunea din Ucraina s-a bazat pe informații care nu erau complet în concordanță cu realitatea”, potrivit Maliukevičius.
„Da, trebuie să înțelegi ce fac ei și cum o fac […] dar, în același timp, nu ar trebui să-ți supraestimezi adversarul și să te gândești că toate obiectivele enumerate vor fi atinse automat”, a adăugat el.
Planurile anterioare ale Rusiei pentru Lituania au fost un fiasco. Deși nu fără unele piedici, Lituania a ajuns la un acord cu Germania privind desfășurarea unei brigăzi NATO.
Monumentele sovietice au fost demolate în întreaga țară, în timp ce limba rusă din școli este înlocuită cu altele. Rusia și Belarus au fost nevoite să își devieze încărcăturile din portul Klaipėda din cauza sancțiunilor impuse de SUA și UE, scrie LRT.
„Sună ca o listă de speranțe neîmplinite. Este nerealist ca Putin să creadă că poate îndepărta țările baltice de NATO și Uniunea Europeană. Pe de altă parte, este foarte important pentru Rusia ca sentimentul anti-rus din Țările Baltice să fie ținut sub control”, spune Wolfgang Ischinger, fost șef al Conferinței de Securitate de la München.
Pentru el, planul baltic nu este o strategie, ci mai degrabă un efort de a preveni ca lucrurile să se înrăutățească.
Un oficial al serviciilor secrete occidentale intervievat și solicitat să evalueze planul Kremlinului a spus că documentul nu este despre eforturile Rusiei de a câștiga mai multă influență în Țările Baltice, ci de a menține cel puțin influența pe care o mai are.
Pentru asta, Rusia implementează măsuri hibride: sprijinirea partidelor pro-ruse, utilizarea minorităților vorbitoare de limbă rusă, în special a persoanelor care au dublă cetățenie în Letonia și Estonia.
„Ducem un război hibrid cu Rusia, iar planul baltic este doar un instrument clasic de putere”, spune expertul.
„Desigur, trebuie să acordăm o atenție deosebită unor astfel de planuri”, spune Aleksander Toots, director general adjunct al Serviciului Eston de Securitate Internă, KAPO.
„Dar trebuie să înțelegem și din ce moment provin documentele. Nu putem face doar aprecieri pe baza unor astfel de documente pentru că uneori pot induce în eroare intenționat în ceea ce privește seriozitatea dorințelor reale ale Rusiei”.
„Aceasta înseamnă că trebuie să evaluăm și semnele de pe teren – există semne că încearcă să pună în aplicare astfel de planuri. Sau poate că obiectivele strategice stabilite au devenit deja învechite din cauza circumstanțelor schimbate. Dacă vezi că planurile sunt puse în aplicare, trebuie să faci tot ce poți pentru a pune frânare pe ele”, a adăugat Toots.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Analiză realizată de Indrė Makaraitytė, Mindaugas Aušra, Jurgita Čeponytė, Rūta Juknevičiūtė, Jurga Tvaskienė, LRT Investigation Team, LRT.lt
