Doljul colectează selectiv doar 4% din cantitatea de deșeuri, deși a investit 50 milioane de euro în infrastructura necesară

Județul Dolj a primit aproape 40 de milioane de euro din fonduri europene pentru realizarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor, la care se adaugă aproape 10 milioane de euro, cofinanțare. Cu toate acestea, județul colectează selectiv doar circa 4% din cantitatea de deșeuri produsă.

Deși are un contract nou pentru colectarea și transportul deșeurilor, încheiat cu Grupul Iridex, pentru circa 50 milioane de euro, județul nu reușește să îmbunătățească situația deoarece platformele îngropate din Craiova nu funcționează, nici stațiile de sortare făcute pe bani europeni. Bonus, în mediul rural, taxa plătită de cetățeni pentru colectarea deșeurilor a crescut de la 3,37 lei la 11 lei/persoană, iar primăriile plătesc suma către operatorul de salubrizare, dar nu recuperează banii de la cetățeni, existând riscul incapacității de plată a acestora.

În 2009, Consiliul Județean Dolj a elaborat un Masterplan pentru gestionarea deșeurilor care bătea în cuie pașii care trebuiau făcuți pentru închiderea depozitelor neconforme, construirea unui depozit ecologic, stații de transfer, stații de sortare, pubele, utilaje. Tot atunci a fost înființată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „EcoDolj” care are ca scop gestionarea acestei activități la nivelul județului. În baza Masterplanului, Consiliul Județean a încheiat în 2013 un contract de finanțare în valoare de circa 236 milioane lei din care 182 milioane lei fonduri europene nerambursabile pentru implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor.

Proiectul prevede următoarele: achiziţionarea a 32 de autospeciale pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere, a 3.906 containere de diferite capacităţi, a 102.985 de compostoare individuale pentru gospodării din mediul rural şi din oraşele Bechet şi Dăbuleni, închiderea depozitelor neconforme de la Calafat, Filiaşi şi Segarcea, construirea a patru staţii de transfer (Băileşti, Calafat, Dobreşti şi Filiaşi), a două staţii de compostare (Calafat şi Craiova) şi a unei staţii de sortare a deşeurilor (Craiova), precum şi furnizarea a 759 de containere îngropate destinate municipiului Craiova şi a utilajelor specifice pentru gestionarea acestora.

Contractul de finanțare a fost semnat în 2013, iar Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor trebuia să fie gata în 2018, dar pentru a se evita dezangajarea fondurilor europene obținute, în ianuarie 2018 s-a semnat fazarea proiectului, termenul de finalizare asumat fiind decembrie 2021, existând certitudinea ca nici acum nu va fi gata.

În această a doua etapă a proiectului trebuie făcut ce nu au apucat să facă în prima etapă: containerele îngropate pentru deşeuri din municipiul Craiova, operarea stațiilor de transfer sau compostoare din Băileşti, Calafat, Dobreşti şi Filiaşi, dar şi o parte din contractul care vizează realizarea stației de sortare din Craiova/ zona Mofleni.

Deși au trecut aproape 4 ani de la fazare, lucrurile se mișcă foarte greu. Concret, din tot proiectul până acum s-au cumpărat autospecialele, compostoarele și containerele individuale și s-au construit instalațiile de gestionare a deșeurilor, dar licitația derulată de către ADI EcoDolj pentru operarea acestora este neatribuită deși a fost inițiată de aproximativ 3 ani de zile.

În mai 2018, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „EcoDolj” a finalizat licitația pentru „Delegarea prin concesionare a gestiunii unor activităţi componente ale serviciului de salubrizare, respectiv colectarea şi transportul deşeurilor municipale şi a altor fluxuri de deşeuri în judeţul Dolj şi operarea staţiei de sortare şi transfer Goicea”, pe 8 ani, câștigătorul fiind Asocierea S.C. Iridex Group Salubrizare S.R.L. – S.C. Servicii Salubritate Bucureşti S.A. – S.C. Iridex Group Import Export S.R.L., pentru suma de 250.652.467,44 lei, fără TVA. CJ Dolj a pus la dispoziţia Iridex și cele 32 de maşini achiziţionate pe proiectul cu fonduri europene, mașini cu care se ridică acum gunoiul din judeţ.

Dar procentul de gunoi colectat selectiv nu a crescut deoarece bucăți din infrastructura necesară lipsesc. Din cele 759 platforme îngropate din Craiova, care trebuiau făcute pe bani europeni până acum s-au făcut doar 160 și nici acestea nu sunt funcționale. Nici stațiile de sortare nu sunt funcționale. Iar asta se reflectă în cantitatea de gunoi colectată selectiv și valorificată.

Cosmin Vasile, președintele CJ Dolj, a declarat pentru presshub.ro că stația de sortare este finalizată, dar nu este funcțională deoarece nu s-a finalizat licitația pentru desemnarea operatorului.

”Contractul pe fonduri europene are termen de finalizare 2023 și îl vom finaliza până atunci. În 2023 vom avea gata toată infrastructura. Stațiile de sortare sunt finalizate, dar încă nu este gata licitația pentru desemnarea operatorului. În ceea ce privește containerele îngropate, le vom finaliza și pe acestea. Tocmai am predat ultimele locații pentru construirea lor. Din ultimele 70 de locații mai avem de predat 16, o vom face azi”, a explicat președintele CJ Dolj.

Potrivit directorului executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), Adela Plăcintescu, în 2020, în Dolj, s-a colectat selectiv 3,6% din cantitatea de deșeuri produsă, fără Craiova și Filiaș. În perioada ianuarie-septembrie 2021, procentul a urcat la 4%, fără Filiași. Pentru Craiova sunt date doar pentru lunile iulie, august și septembrie.

Separat de proiectul pe fonduri europene, Primaria Craiova și Systema Ecologic Services SA s-au asociat

pentru a construi depozitul ecologic Mofleni, singurul depozit conform, acesta fiind construit prin finanțare privată. Acum participația Systema Ecologic Services SA a fost preluată de ECO SUD SA.

Scandalul privind achiziția tomberoanelor din Craiova

Pentru ca în Craiova să înceapă colectarea selectivă, în condițiile în care platformele îngropate nu sunt gata, Consiliul Local Craiova a aprobat, în iunie 2021, cu votul majorităţii consilierilor locali ai PSD şi PER, ca firma IRIDEX să achiziționeze 1.120 de containere de suprafaţă pentru blocuri, în valoare de 12,98 milioane lei, fără TVA, din fonduri proprii, apoi suma de circa 3 milioane de euro va fi plătită de la bugetul local firmei în rate lunare, pe o perioadă de 8 ani.

Decizia a stârnit însă controverse din două motive: de ce nu au fost puse aceste containere în masterplan, ca să fie achiziționate cu bani europeni, și de ce nu face Primăria licitație pentru containere.

O altă problemă este costul uriaș pe container, undeva la 2400 de euro. Reprezentanții instituției au motivat că mașinile cumpărate de CJ Dolj, cu bani europeni, pot ridica doar un anumit tip de container, care este foarte scump.

Consilierii PNL şi USR-PLUS au votat împotrivă, pe motiv că banii vor fi daţi unei firme private, care va achiziţiona aceste containere direct de la o altă firmă, fără licitaţie publică.

Consilierul USR-PLUS Lucian Săuleanu, decanul Baroului Dolj, a afirmat că această achiziţie încalcă legea achiziţiilor publice, iar pubelele sunt cumpărate la preţuri de 2-3 ori mai mari decât este pe piaţă.

„Nu e treaba noastră că CJ Dolj s-a judecat 5 ani cu licitaţia, că maşinile nu merg decât cu acel tip de pubelă. Dimpotrivă, dacă s-au achiziţionat asemenea maşini înseamnă că iar e o chestiune de nelegalitate, adică au condus la un producător anume. Revin, din punct de vedere juridic formula propusă azi prin Actul adiţional nr. 3, în sensul cumpărării, la preţul respectiv, şi achitării în rate a acestor bunuri e dovada că se încalcă legea achiziţiilor publice.

Nu este transparenţă, bunurile automat sunt de 2-3 ori mai scumpe. Pe internet apar cu 6-700 de euro/bucată şi noi le cumpărăm cu 2.400 de euro/bucată. Să le cumpere Iridex, nu trebuie să le cumpărăm noi, să devenim proprietarul lor. Pare doar o schemă prin care se folosesc bani publici, în mod netransparent”, a spus consilierul Lucian Săuleanu.

Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu (PSD), susţinea că primăria nu avea cum să prevadă în 2012 că va fi nevoie de aceste containere „pentru că era o altă legislaţie, care s-a modificat în 2018”.

„Noua legislaţie ne obligă ca începând din acest an să avem containere selective, ca să se poată sorta gunoiul. Până acum, licitaţiile au fost organizate de CJ Dolj, nu a avut nicio treabă Primăria Craiova. Au durat 5 ani.

Când s-a făcut licitaţia pentru containerele îngropate, aproape tot Masterplanul judeţului a fost blocat din cauza acestei licitaţii care, până la urmă, a fost tranşată de instanţă. Acum am avut o discuţie cu operatorul (Iridex n.r.): ‘cum facem?’.

Ni s-a spus foarte clar că există un soft la maşinile deja achiziţionate prin licitaţie publică de către CJ şi că nu pot opera decât containere de acest tip. Asta ar însemna că dacă facem o achiziţie publică va exista o altă firmă care poate va câştiga, peste un an, doi-trei – cert este că noi nu vom putea face în acest moment colectarea selectivă – va trebui să avem alte maşini, alte costuri, deci implică foarte multe lucruri”, a spus Vasilescu.

Potrivit directorului executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), Adela Plăcintescu, containerele au fost deja cumpărate, dar încă nu au fost amplasate.

„Operatorul IRIDEX a achiziționat deja containerele, ele au fost aduse, Primăria a identificat amplasamentele pe care vor fi așezate, dar încă nu a început instalarea lor. Au o problemă cu obținerea unor avize pentru mașinile care le manevrează clopotele”, a explicat Plăcintescu pentru presshub.ro.

În contract este stipulat că firma nu va plăti redevenţă/chirie pentru ocuparea domeniului public, iar in cazul furtului, sau distrugerii parţiale/totale a containerelor, Municipiul Craiova va solicita înlocuirea containerelor şi firma va avea dreptul „să recupereze costurile de înlocuire prin modificarea părţii din tarif/sumei fixe, aferentă costurilor suplimentare, în lipsa oricărei culpe a acestuia în producerea evenimentului”.

Operatorul de salubritate din Craiova, aflat în subordinea Consiliului Local, a încetat la 1 iulie, activitatea de colectare a deşeurilor de la populaţie, toate contractele fiind preluate de firma Iridex Group Salubrizare.

Firma de salubritate din Craiova nu a putut participa la licitaţie, pentru că nu îndeplinea cerinţa impusă în sarcina ofertanţilor în ceea ce priveşte anul de fabricaţie al utilajelor, gradul de emisii CO2 – Euro 5, precum şi cifra de afaceri solicitată de către Consiliul Judeţean Dolj.

Tot de la 1 iulie, craiovenii plătesc pentru ridicarea gunoiului o taxă obligatorie anuală, prin Direcţia de Impozite şi Taxe a Primăriei, şi nu contravaloarea unei facturi pentru serviciile prestate, aşa cum a fost până acum.

„O schimbare majoră pentru persoanele fizice este aceea că serviciul de salubrizare nu se mai plăteşte la operator, ci la Primărie – Direcţia de Impozite şi Taxe. Toţi cetăţenii rezidenţi vor fi impuşi la plata taxei speciale de salubrizare. De la 1 iulie, taxa de salubrizare este mai mică cu doi lei decât tariful achitat până acum pentru acest serviciu”, a informat Primăria Craiova.

Astfel, taxa specială de salubrizare este de 11 lei/persoană/lună şi se datorează pentru lunile iulie-decembrie 2021 (6 luni). Aceasta poate fi achitată pe fiecare lună, dar şi anticipat, pentru câte luni se doreşte. Persoanele juridice (agenţi economici, instituţii, profesii liberale etc.) trebuie să îşi încheie contract cu noul operator.

Tot de la 1 iulie s-a modificat şi programul de colectare a deşeurilor în zona de case din Craiova, iar în lipsa unei informări eficiente a cetăţenilor, noul program de colectare le dă bătaie de cap craiovenilor, ca şi numărul mare de pubele, de culori diferite, distribuite haotic şi denumit de mulţi cetăţeni „tomberoniada din Craiova”.

Scandalul tarif vs taxă

Potrivit directorului executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), Adela Plăcintescu, contractul cu Iridex s-a încheiat pe o perioadă de opt ani, plus doi ani perioada intermediară aferentă intrării în funcţiune, iar costurile pentru populaţie trebuiau să diferențiate între rural și urban.

„Pentru anul 2018, taxa maximă pentru mediul urban este de 7,54 lei/persoană/lună, iar pentru mediul rural – 3,37 lei/persoană/lună. Această taxă poate evolua de la an la an, potrivit contractului de finanţare. Este o taxă sub ceea ce există în prezent, o taxă de solidaritate a urbanului faţă de rural. Toate proiectele de deşeuri au fost gândite pe principiul „urbanul susţine ruralul”, pornind de la ideea că la sate veniturile sunt foarte mici şi pe acest principiu pot fi suportate costurile de către cetăţeni”, spunea directorul executiv al ADI Dolj, în mai 2018.

Acum taxa a ajuns la 11 lei/persoana/lună în tot judeţul, preţ care se achită prin direcţiile de taxe şi impozite ale primăriilor.

Majoritatea primarilor din Dolj au atras atenţia Consiliului Judeţean în repetate rânduri că preţul gunoiului pe care primăriile îl achită ca taxă către firma Iridex reprezintă o mare problemă pentru bugetul acestora. Potrivit conducerii CJ Dolj, s-a decis aplicarea unei taxe în defavoarea tarifului printr-o hotărâre din 2012 a celor 111 primari din județ, pmotiv că UE ar fi impus achitarea unei taxe ca formă de constrângere la plată a tuturor cetăţenilor.

CJ Dolj a aprobat în şedinţa din ianuarie a.c. modificarea tarifelor de gunoi ca urmare a faptului că Iridex va prelua anul acesta colectarea gunoiului şi din Craiova, activitate pe care până acum o făcea SC Salubritate Craiova SRL, care se va ocupa doar de măturarea străzilor şi eventuale acţiuni de deszăpezire. Proiectul a fost votat de majoritatea consilierilor PSD şi PER, iar consilierii judeţeni PNL s-au abţinut de la vot.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Cosmin Vasile, a declarat atunci că preţul gunoiului pe care primăriile îl achită ca taxă către firma Iridex este „o mare problemă” pentru bugetul acestora, motiv pentru care s-a constituit un grup de lucru care a solicitat Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europe modificarea contractului de finanţare a masterplanului de deşeuri al judeţului.

„Peste tot în comune este o mare problemă impactul preţului gunoiului asupra bugetului primăriilor. Ne-am întâlnit cu toţi primarii, am făcut un grup de lucru pentru a putea avea o corespondenţă cu ministerul (n.red.: Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europe).

În primul rând, ideea de tarif versus taxă a fost o hotărâre în 2012 a celor 111 primari de atunci, pentru că UE a zis că dacă e taxă înseamnă că e o chestiune pentru toţi cetăţenii şi atunci, fiind un serviciu public, nu este generator de TVA, deci nu mai trebuie să plătim TVA pe proiect. Şi în felul acesta, localităţile noastre au scutit 11 milioane de euro. Ei au votat partea cu taxă, iar acum avem deja o corespondenţă şi cu o parte din primari am făcut o adresă către Ministerul Fondurilor Europene (n.red.: actualul Minister al Investiţiilor şi Proiectelor Europe) să ne permită modificarea contractului de finanţare în sensul de a avea şi taxă şi tarif, anume taxă pentru cantitate medie de deşeuri, iar tarif pentru ce se depăşeşte”, a spus Cosmin Vasile în şedinţa CJ, răspunzând întrebărilor consilierilor PNL privind problema taxei de gunoi din Dolj.

Deputatul PNL Nicolae Giugea susţine că masterplanul de deşeuri al judeţului Dolj este „o afacere urât mirositoare” a administraţiei PSD a Consiliului Judeţean, care a încredinţat colectarea de deşeuri unei firme private căreia primăriile trebuie să-i plătească o taxă ”ilegală” în timp ce judeţul este invadat de gunoaie.

„O afacere urât mirositoare! Una dintre cele mai grave situaţii pe care administraţia PSD a generat-o în judeţul Dolj este problema deşeurilor. Folosindu-se de paravanul unui proiect european, PSD a încredinţat afacerea de colectare a deşeurilor unei firme de casă.

Efectul a fost că sute de oameni de la Salubritate Craiova vor fi concediaţi, primăriile din judeţ trebuie să plătească o taxă aberantă, iar judeţul este invadat de gunoaie. Anul 2021 începe cu veşti nu tocmai bune pentru doljeni. Este anul în care o firmă privată, Iridex, va prelua activitatea de colectare a deşeurilor în întregul judeţ (inclusiv Craiova). Până acum, făcea acest lucru în comunele din Dolj.

Doljul este împânzit de gunoaie, preţul deşeurilor a explodat, Serviciul de Salubritate va concedia o mare parte din angajaţi, iar primăriile din comune îşi cheltuie bugetul pentru a plăti datoriile către firma respectivă. Situaţia începe să semene cu cea din Napoli din anii 2007/2008 când mafia pusese stăpânire pe afacerea cu deşeuri şi centrul oraşului era împânzit de gunoaie. Imaginile de atunci au făcut înconjurul lumii. Nu suntem departe de această situaţie”, a scris Nicolae Giugea pe pagina de facebook, în ianuarie a.c.

Potrivit acestuia, primăriile din Dolj s-au transformat în serviciu de încasări al unei firme private şi, mai mult, primăriile plătesc sumele pe baza numărului de persoane cu care UAT-urile au fost înregistrate la ultimul recensământ şi nu la numărul real de locuitori, sau la cantitatea de deşeuri colectată de firma în cauză. Din acest motiv, s-a ajuns ca o comună să fie obligată să plătească 5 miliarde de lei vechi către Iridex, dar să recupereze de la cetăţeni doar 500 de milioane de lei vechi.

Probleme la depozitul ecologic Molfeni

ECOSUD S.A., firma care operează depozitul ecologic de deşeuri de la Mofleni, a primit autorizaţie de construire de la Primăria Craiova în regim de urgenţă, pe 25 iunie 2021, pentru a construi patru noi celule pentru depozitarea gunoiului: celulele 7,8, 9 şi 10, deşi recunoaşte în Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului că va polua Jiul, pentru că se află la circa 100 m de cursul de apă. Raportul ar fi trebuit să fie supus şi dezbaterii publice, dar dezbaterea a fost făcută numai pe hârtie. Cine răspunde pentru lipsa acestor avize, pentru poluarea mediului și sănătatea populației?

Mai jos, câteva pasaje din studiul menţionat:

“Cele mai apropiate cursuri de apă de suprafață sunt râul Jiu, care este situat pe latura vestică la o distanță de aproximativ 130 m fată de amplasamentul depozitului ecologic și pârâul Tejac, afluent de dreapta al râului Jiu, situat la aproximativ 380 m V. În privința ariilor naturale protejate aflate în proximitatea obiectivului, menționăm ROSCI0045 – Coridorul Jiului situat pe latura vestică la aproximativ 25 m față de limita amplasamentului și Rezervația naturală „Locul fosilifer Bucovăț” situată la aproximativ 1,4 km sud față de Depozitul Ecologic de Deșeuri Mofleni. Amplasamentul se afla în vecinătatea a siturilor protejate din rețeaua Natura 2000- ROSCI0045 Coridorul Jiului”;

“În anul 2013, calitatea apei subterane din corpul de apă subterană ROJI05 a fost urmărită prin foraje, care aparțin Rețelei Hidrogeologice Naționale, dar și foraje pentru urmărirea poluării apelor freatice situate în zona platformei industriale Ișalnița. Din analiza făcută a rezultat faptul că depășirile înregistrate sunt următoarele: la standardul de calitate la NO3, ale valorilor prag la PO4, la Cl și SO4. Datorită faptului că se constată depășiri mai mari de 20% din suprafața corpului de apă subterană la azotați (21%) (fig.6.21), se consideră că starea chimică a acestui corp de apă este slabă. Estimăm că o serie de surse de poluare se vor manifesta atât în perioada de execuție cât şi în perioada de operare a acestuia cu efecte mai mult sau mai puțin semnificative asupra factorilor de mediu”.

Deci depăşirile sunt la nitrat (NO3), fosfat (PO4), Clor (Cl) şi sulfat (SO4), ceea ce înseamnă boli grave, precum cele de inimă, dar şi alergii şi cancere, la care Doljul se situează pe primul loc la nivel naţional.

---

Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului „Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.