​Domul Romano-Catolic din Timişoara ar putea fi redeschis de Paști. Lucrările de restaurare, aproape de finalizare

Muzeul Naţional al Banatului (MNB) a anunțat joi că lucrările de consolidare şi restaurare a Domului Romano-Catolic din Piaţa Barocă / a Unirii din Timişoara sunt aproape gata, după doi ani de şantier, iar echipa care a lucrat în tot acest timp vrea să îl redea publicului de Paştele Catolic.
Trisecularul Dom Romano-Catolic este deja inclus în circuitul turistic naţional şi internaţional al Capitalei Culturale Europene 2023, potrivit ADR Vest, care implementează proiectul cu finanţare europeană.
Investiţia de aproape 22.000.000 de lei, din care 21.300.000 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă, asigurată prin Regio-POR 2014-2020, a început în ianuarie 2019 şi trebuia finalizată în anul 2020.
„După redeschidere, autorităţile locale şi Episcopia Romano-Catolică de Timişoara estimează că peste 20.000 de pelerini vor trece anual pragul lăcaşului declarat monument istoric categoria A. Edificiul de o valoare nemăsurată pentru comunitate, indiferent de confesiune, este un punct de atracţie turistică, care va completa agenda culturală a oraşului şi a regiunii în anul Capitalei Culturale Europene”, declara pentru AGERPRES directorul ADR Vest, Sorin Maxim, la momentul deschiderii şantierului.
Directorul Cancelariei Diecezane a Episcopiei Romano-Catolice de Timişoara, Nicolae Lauş, preciza tot atunci, pentru AGERPRES, că oamenii au interesul de a vizita cripta bisericii. „Avem şi acum turişti care vor să viziteze doar cripta. Sunt mai mulţi episcopi depuşi în cripta de sub Dom, între care Augustin Pacha şi Sebastian Krauter, dar şi canonici, precum şi arhiepiscopul Adalbert Boroş, care nu a fost episcop titular de Timişoara. (…). Partea artistică, pictura, se va restaura în totalitate, aducându-se la forma iniţială din 1772”, spunea Lauş.
Citește și: Soprana Anna Bondarenko, solistă a Operei Naționale din Odessa, va cânta pe scena Operei Naționale Române din Cluj-Napoca
Potrivit MNB, se presupune că Domul din Piaţa Unirii a fost construit pornind de la planurile renumitului arhitect vienez Josef Emanuel Fischer von Erlach (1693-1742).
În anul 1733, împăratul Carol al VI-lea mută sediul Episcopiei Diocezei Romano-Catolice de la Szeged la Timişoara şi astfel s-a hotărât construirea unei catedrale, a unui palat episcopal şi a unor case pentru canonici. Construcţia a fost încheiată în 1773, menţionează MNB.
Sculptorul vienez Johann Joseph Rossler (1700 – 1772) a creat cele două statui de mari dimensiuni, Sfântul Carol Boromeus şi Sfânta Theresia, dar şi perechea de heruvimi care domină ornamentaţia din partea centrală a altarului. Tabloul altarului principal, Sfântul Gheorghe călare, în luptă cu balaurul, e opera renumitului director al Academiei Artelor Frumoase din Viena, Michael Angelo Unterberger (1695 – 1758).
Lampadarul din argint, de la altarul principal (aşa numita „Lumina veşnică”), confecţionat de către giuvaergiul vienez Josef Moser, monstranţa cea mare, aurită, câteva potire, crucea de ceremonie din argint a catedralei reprezintă alte comori ale Domului din Timişoara.
Orologiul de turn este opera ceasornicarului timişorean Joseph Martin Kidl, din 1764, iar prima orgă în stil baroc, frumos ornamentată, a construit-o meşterul vienez Paul Hanke, în anul 1757, ea fiind înlocuită la sfârşitul secolului XIX.
În timpul luptelor cu turcii din anii 1788 – 1790, Domul a servit ca depozit de sare, iar în timpul asediului, populaţia s-a ascuns în cripta în care sunt înmormântaţi episcopii, demnitarii şi multe personalităţi de vază ale Banatului.
Citește și: Muzeul Olteniei din Craiova va deveni muzeu național