Judecătorii Rareș Șerban și Ovidiu Musta de la Curtea de Apel Oradea au restituit la DNA Oradea dosarul în care fostul director de investiții de la Apele Române, Vasile Ofimiaș, este acuzat că, între 2009 și 2011, ar fi primit mită aproape 9 milioane de lei ca să ajute mai multe firme să obțină finanțare europeană pentru contracte privind lucrări de îndiguire și regularizare a unor râuri – potrivit deciziei instanței.
Informația, pe scurt:
- un dig din aval de Lugoj, de pe râul Timiș – pentru care s-ar fi dat șpagă, potrivit unor surse judiciare – s-a rupt la inundațiile din iunie 2020;
- dosarul directorului de la Apele Române, Vasile Ofimiaș, este desprins dintr-un caz mai mare privind presupuse comisioane primite de fostul ministru al mediului din Guvernul Boc, Laszlo Borbely (UDMR), și de către consilierul lui, Szepessy Szabolcs, ca să acorde finanțare europeană pentru lucrări de îndiguire și consolidare a unor râuri și să promoveze în Guvern HG 508/2010, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare;
- Fostul ministru și consilierul lui ar fi cerut un comision de 7% din banii destinați lucrărilor de regularizare, potrivit acelorași surse. Doar consilierul Szepessy Szabolcs a putut fi anchetat întrucât, în 2015, Parlamentul a respins de două ori cererile DNA de ridicare a imunității parlamentare a fostului ministru Lazslo Borbely. În 2016, consilierul lui Borbely a primit doi ani și jumătate de închisoare pentru complicitate la trafic de influență, însă în alt dosar.
- Laszlo Borbely este consilier de stat la cabinetul prim-ministrului Ludovic Orban şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă
Informația, pe larg: De ce a fost restituit dosarul directorului de la Apele Române, Vasile Ofimiaș
În 2014, dosarul a fost clasat de fostul șef al DNA Oradea, Marius Iancu, însă câteva săptămâni mai târziu a fost redeschis de procurorul Ciprian Man, noul șef al DNA Oradea de la acea dată.
Acum, Curtea de Apel Oradea le reproșează procurorilor că dosarul ar fi fost redeschis de un procuror cu aceeași funcție și ar fi trebuit redeschis de un procuror ierarhic superior de la București, cu toate că decizia de redeschidere din 2014 a fost confirmată de instanță, au explicat pentru G4media.ro surse judiciare.
Decizia Curții de Apel Oradea din noiembrie 2020:
”S-a constatat nelegalitatea ordonanţei din 16.05.2014 emisă de procurorul şef serviciu al DNA – Serviciul Teritorial Oradea în dosar nr. 201/II.2/2014, aceasta fiind lovită de nulitatea absolută.
(…) S-a constatat nelegalitatea tuturor actelor de urmărire penală şi nelegalitatea tuturor probelor efectuate, respectiv administrate ulterior datei de 16.05.2014 cu excluderea acestor probe, nelegalitatea tuturor derivând direct din nelegalitatea ordonanţei din 16.05.2014.
În aplicarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 22 din 18 ianuarie 2018 (publicate în Monitorul Oficial al României nr.177 din 26.02.2018) s-a dispus excluderea materială din dosarele de urmărire penală nr. 63/P/2010 şi respectiv nr. 110/P/2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea a tuturor mijloacelor de probă administrate nelegal.
S-a constatat neregularitatea rechizitoriilor nr. 63/P/2010 şi respectiv nr. 110/P/2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea, neregularitate derivată din nelegalitatea ordonanţei din 16.05.2014 şi din nelegalitatea derivată a actelor de urmărire penală efectuate ulterior.
(…) Procurorul a comunicat completului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Oradea că solicită restituirea dosarului nr. 63/P/2010 şi respectiv a dosarului nr. 110/P/2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea.
(…) Restituie la parchet cauzele ce au făcut obiectul dosarelor nr. 63/P/2010 şi respectiv nr. 110/P/2017 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea”.
Despre ce era vorba în dosarul lui Ofimiaș
Potrivit rechizitoriului făcut de procurorii DNA în decembrie 2017, fostul director de investiții de la Apele Române, Vasile Ofimiaș, a fost deferit Justiției pentru că, între 2009 și 2011, ar fi primit mită aproape 9 milioane de lei ca să acorde contracte sau finanțări pentru lucrări de îndiguire și regularizare a unor râuri.
Ofimiaș ar fi primit mită și ca să ajute o firmă din Arad să obțină de la Guvern finanțare europeană pentru lucrările de regularizare și îndiguire de pe râul Timiș. Contractul era în valoare de aproape 147 de milioane de lei, adică peste 30 de milioane de euro, iar fondurile au venit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin hotărârea de Guvern 508/2010.
Fostul director de la Apele Române, Vasile Ofimiaș, ar fi primit mită 2,3 milioane de lei și un teren de 8.800 de metri pătrați, în valoare de 82.000 lei, pe platoul Padiș din localitatea Budureasa, județul Bihor, de la Sorin Virgil Henț, unul dintre patronii firmei Tehnodomus din Arad.
Inițial, directorul ar fi cerut mită un milion de euro și, până la urmă, s-ar fi mulțumit cu terenul și cele 2,3 milioane de lei. Ofimiaș ar fi primit terenul prin intermediul unui ”nepot”, Gheorghe Fedorca, angajat la o firmă-paravan prin care lua mită.
Banii i-ar fi primit prin intermediul firmei ”nepotului” său, care a subcontractat ”lucrări de defrișare, terasamente pentru supraînălțări diguri, procurarea și montarea de geocompozit” de la firma Tehnodomus din Arad. Procurorii au dovedit însă că lucrările subcontractate au fost fictive, însă banii primiți, nu. Cu alte cuvinte, subcontractarea a avut menirea doar de a masca mita pentru Ofimiaș.
Firma a construit digul din aval de Lugoj care la inundațiile din iunie 2020 s-a rupt. ”Lucrările nu pot fi de calitate dacă sume mari de bani sunt deturnate pentru a plăti mita oficialilor de la toate nivelurile”, au explicat sursele G4media.ro.
Primele interceptări în baza unui mandat de siguranță națională, anulate într-un dosar DNA, după decizia CCR
Pe 17 iunie 2020, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Satu Mare a anulat interceptările făcute de SRI în baza unui mandat de siguranță națională (MSN) în 2011 și folosite de DNA ca probe în dosarul de corupție al fostului director de la Apele Române, Vasile Ofimiaș.
Este vorba de primele interceptări în baza unui mandat de siguranță națională, anulate într-un dosar DNA, după publicarea deciziei 55/2020 a CCR care a interzis folosirea de către procurori a probelor rezultate ca urmare a MSN-urilor SRI.
Dosarul fostului director de investiții, Vasile Ofimiaș, era o felie din tortul mai mare de la Apele Române și Ministerul Mediului
Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA Oradea au format alte două dosare care vizau lucrările de pe râul Timiș dintre Lugoj și frontiera cu Serbia:
* Dosarul 35/P/2017 în care era vizat Szepessy Szabolcs, consilier al fostului ministru al Mediului Lazslo Borbely. Fostul ministru nu a putut fi urmărit penal întrucât, în 2015, Parlamentul a respins de două ori cererea DNA de avizare a urmăririi penale. Doar consilierul lui Borbely, Szepessy Szabolcs, a putut fi anchetat.
În 2016, el a primit doi ani și jumătate de închisoare pentru complicitate la trafic de influență, însă în alt dosar, 35/P/2011. Și patronul Ioan Ciocan – cel care i-a renovat apartamentul lui Borbely de pe Calea Victoriei în schimbul ajutorului primit pentru acordarea de contracte sau finanțări pentru contracte – a primit doi ani și jumătate de detenție efectivă pentru cumpărare de influență (detalii aici).
Gheorghe Fedorca, ”nepotul” lui Vasile Ofimiaș, s-ar fi ocupat de renovarea apartamentului lui Borbely. Fedorca este judecat în dosarul lui Ofimiaș de la Tribunalul Satu Mare.
* Dosarul 108/P/2015 în care a fost vizat Titu Bojin, fost șef la Apele Române și șef al CJ Timiș din partea PSD. Dosarul acestuia a fost clasat însă de DNA în 2017, potrivit unui răspuns al DNA la o solicitare a G4media.ro.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
