Numele poetului Ion Monoran este fundamental legat de Revoluția din 1989 izbucnită la Timișoara. Monoran a oprit tramvaiele în Piața Maria, pe ambele sensuri. Alături de el se afla și Dan Zăgănescu. Mulțimea a ocupat piața, circulația a fost oprită.
Momentul este unul declanșator, protestul începuse pe 15 decembrie, Securitatea se afla la domiciliul pastorului Lazslo Tokes, pentru a-l evacua.
Manifestația de stradă a strâns mii de timișoreni. Tăvălulgul nu mai putea fi oprit. Monoran spune mulțimii că este nevoie de „lideri”. Atmosfera este tensionată, se negociază cu vatmanii. Monoran detensionează situația, spune mulțimii: „Doamnelor, poftiți la revolutie!”.
Securitatea ia în serios protestul tăcut început pe 15 decembrie. Pe 16 decembrie, după ce Ion Monoran și Dan Zăgănescu opriseră tramvaiele, Securitatea va trimite trupe și mașini cu tunuri de apă.
Autorătățile trimit autospeciale de pompieri, dar și un pluton de interventie. Primul secretar al Comitetului Judetean PCR, Radu Balan, dă ordine clare: mulțimea trebuie dispersată.
Jeturi de apă, câini, au loc primele rețineri. Ordinul venise de la dictatorul Nicolae Ceausescu. Mulțimea însă nu se sperie, se adună tot mai multă lume, coloane de timișoreni se deplasează spre Comitetul Județean de Partid.
Mulțimea ocupă zona, sparge geamurile, smulge stema aflată pe peretele clădirii, unii pătrund în clădire. Cărțile cu omagii dedicate dictatorul sunt aruncat în stradă. Scutieri și autospeciale cu tunuri de apă ocupă zona. Gaze lacrimongene, jeturi de apă peste mulțime.
Au loc rețineri de persoane. Confruntarea este brutală, mulțimea se împrăștie. Protestarii reținuți vor fi arestați.
Poetul Ion Monoran nu este un novice în relația cu Securitatea. În 1971, pe când era elev de liceu, a fost exmatriculat pentru încercarea de trecere frauduloasa a frontierei.
Urmăriți PressHUB și pe Google News