Dosarul „Veranda” și greșelile procurorilor care au dus la „îngroparea” cazului. Judecătoarea de cameră preliminară care le-a pus anchetatorilor dosarul în brațe, cerându-le să se mai gândească dacă vor să continue judecata, a criticat aspru felul în care DIICOT a realizat ancheta care ar fi trebuit să îngenuncheze mafia imobiliară din Iași.
Departe de a se apropia de acest obiectiv, ancheta procurorilor ar fi făcut mai mult rău, întârziind judecarea unor fapte până la prescripția răspunderii penale și eșuând în tragerea cuiva la răspundere pentru altele. Încheierea de cameră preliminară pronunțată marți a semnalat un lung șir de erori comise de procurori.
Procurorii și-ar fi depășit atribuțiile
Cea mai gravă abatere a procurorilor de la procedurile legale ar fi constat în depășirea de către aceștia a propriilor atribuții. DIICOT și-a început ancheta în 2019 cu afacerile imobiliare ale lui Cristin Zămosteanu. Un an mai târziu se ajunsese chiar la arestarea acestuia în urma unei serii de 40 de percheziții imobiliare. Zămosteanu și apropiații săi erau acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, folosirea cu rea-credință a creditului societății, evaziune fiscală și spălare de bani, surse judiciare vorbind de un prejudiciu adus bugetului de stat de 12 milioane euro.
Citește și: Inculpat în două dosare, Irinel Popescu vrea să fie ales și numit „academician”
Dacă procurorii s-ar fi oprit în acel punct și ar fi trimis dosarul în instanță, s-ar fi ajuns probabil deja la o condamnare, cel puțin în primă instanță. DIICOT însă și-a extins cercetările și asupra instituțiilor publice care patronaseră cu îngăduință mișmașurile imobiliare. S-a ajuns astfel la inculparea și a șefilor Poliției Locale, ai Direcției pentru Cultură și ai Primăriei, inclusiv primarul Mihai Chirica, iar la primele infracțiuni stabilite în sarcina afaceriștilor s-au adăugat altele, precum abuzul în serviciu, falsul intelectual, uzurparea funcției ori folosirea de documente false pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.
Infracțiunile de corupție intră în atribuțiile DNA
Tocmai dorința procurorilor de a cuprinde într-un dosar întreaga încrengătură de interese a reprezentat baza argumentației apărătorilor și marea hibă a rechizitoriului. DIICOT a fost înființat pentru a combate crima organizată, iar legea stabilește clar infracțiunile pe care acest parchet are dreptul să le ancheteze. Or, printre ele nu se regăsesc folosirea de documente false pentru obținerea de fonduri europene, abuzul în serviciu sau uzurparea funcției. Infracțiunile de corupție intră în atribuțiile DNA.
Continuarea în Ziarul de Iași
Citește și: Schimbări climatice. Ecocidul ar putea deveni infracţiune internaţională
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: ziaruldeiasi.ro)
