Administrația Trump reduce semnificativ conținutul rapoartelor anuale ale Departamentului de Stat privind drepturile omului la nivel internațional, eliminând critici de lungă durată legate de abuzuri precum condițiile dure din închisori, corupția guvernamentală și restricțiile privind participarea politică, scrie NPR într-o investigație.
În ciuda unei tradiții de zeci de ani, rapoartele – concepute pentru a ghida Congresul în alocarea ajutoarelor externe și a asistenței în materie de securitate – nu vor mai denunța guvernele care restricționează libertatea de mișcare și de întrunire pașnică. Nu vor mai condamna nici reținerea prizonierilor politici fără respectarea procedurilor legale sau limitările impuse alegerilor „libere și corecte”.
Nici repatrierea forțată a refugiaților sau a solicitanților de azil în țări unde riscă tortura ori persecuția nu va mai fi evidențiată. La fel, nu vor mai fi menționate cazurile grave de hărțuire a organizațiilor pentru drepturile omului.
Potrivit unui memorandum editorial și altor documente obținute de NPR, angajații Departamentului de Stat au fost instruiți să „simplifice” rapoartele, reducându-le la informațiile cerute strict prin lege. Nota menționează că scopul acestor modificări este alinierea rapoartelor la politica actuală a SUA și la „ordinele executive emise recent”.
Documentele poartă numele oficial de „Rapoarte privind practicile în domeniul drepturilor omului” și, conform legii, trebuie să ofere „un raport complet și detaliat asupra stării drepturilor omului recunoscute la nivel internațional”.
Apărătorii drepturilor omului spun că aceste reduceri reprezintă o retragere a Americii din rolul său de supraveghetor global în domeniu. „Este un semnal clar că Statele Unite nu vor mai pune presiune pe alte țări să respecte drepturile care garantează libertățile civice și politice – dreptul de a vorbi, de a te exprima, de a te aduna, de a protesta, de a organiza”, a declarat Paul O’Brien, director executiv al Amnesty International USA.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a refuzat să comenteze cu privire la memorandum sau la conținutul rapoartelor. NPR a confirmat autenticitatea documentului cu două surse apropiate procesului. Rapoartele, care sunt publicate de obicei în lunile martie sau aprilie, sunt așteptate cu interes de liderii străini și diplomații interesați de modul în care este prezentată imaginea țărilor lor. Rapoartele din 2024 au fost finalizate inițial în ianuarie, înainte ca președintele Trump să preia mandatul, însă au fost ulterior editate de noua administrație. Surse din Departamentul de Stat afirmă că versiunile revizuite nu vor fi publicate înainte de luna mai.
Documentele consultate de NPR confirmă și informațiile publicate anterior de Politico: rapoartele nu vor mai include mențiuni privind violența și discriminarea împotriva persoanelor LGBTQ+, precum și orice referire la inițiativele DEI (diversitate, echitate și incluziune). Printre alte subiecte eliminate din rapoarte, se numără:
- Practici medicale sau psihologice involuntare ori coercitive;
- Imixtiune arbitrară sau ilegală în viața privată;
- Restricții serioase privind libertatea de acces la internet;
- Violență pe criterii de gen;
- Violență sau amenințări la adresa persoanelor cu dizabilități.
Conform legii, Departamentul de Stat trebuie să publice anual câte un raport pentru fiecare țară, toate urmând o structură de bază similară. Modificările impuse de administrația Trump nu vizează țări anume, ci elimină categorii întregi de abuzuri din toate rapoartele.
Unele omisiuni sunt însă deosebit de semnificative. Administrația Trump a negociat recent transferul unor imigranți din SUA către sistemul penitenciar notoriu din El Salvador. Într-un proiect de raport pentru această țară, analizat de NPR, secțiunea referitoare la condițiile din închisori a fost complet ștearsă. Singurele referințe rămase sunt câteva decese în detenție, clasificate drept „execuții extrajudiciare” și o mențiune privind abuzuri comise de gardieni, inclusă într-o secțiune obligatorie despre „tortură și tratamente crude, inumane sau degradante”.
În raportul despre Ungaria – distribuit ca model pentru aplicarea noilor directive – secțiunea „Corupția în guvern” a fost eliminată. Premierul ungar Viktor Orbán a fost adesea descris drept un lider autoritar, iar rapoartele anterioare menționau restricțiile impuse libertăților civile. Președintele Trump l-a numit pe Orbán „un mare om și un mare lider în Europa”.
Citește și: Un posibil acord între SUA și Ucraina privind mineralele, anunțat de Donald Trump
András Léderer, de la Comitetul Helsinki din Ungaria – cea mai veche organizație pentru drepturile omului din țară – a declarat pentru publicația NPR că noua politică slăbește poziția apărătorilor drepturilor în țările cu un istoric problematic în acest domeniu. „Se reduce presiunea, iar mesajul transmis abuzatorilor este că acest subiect nu mai contează pentru SUA”, a spus Léderer.
Experți în domeniul drepturilor omului și-au exprimat îngrijorarea privind impactul acestor reduceri asupra credibilității rapoartelor în plan internațional. „Nu se poate supraestima valoarea în lumea reală a rapoartelor anuale ale Departamentului de Stat privind drepturile omului, care sunt credibile și imparțiale”, a spus Christopher Le Mon, fost secretar adjunct în cadrul Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă. „De asemenea, nu puteți supraestima daunele pe care le va suferi această credibilitate dacă modificările aduse de administrația Trump vor fi văzute ca diminuând – nu doar domeniul de aplicare a ceea ce sunt definite ca fiind drepturile omului, ci și dacă aceste modificări vor fi văzute ca fiind favorabile”.
Fostul secretar de stat Mike Pompeo s-a plâns în timpul primului mandat Trump de o „proliferare a drepturilor omului” și a inițiat o comisie axată pe conceptele de drepturi din perioada Revoluției Americane și de după cel de-al Doilea Război Mondial, minimalizând importanța discriminării și a drepturilor reproductive, și punând accentul pe libertatea religioasă și proprietatea privată.
Documentul analizat de NPR sugerează că schimbările actuale sunt și mai ample.
În 2013, senatorul Marco Rubio sublinia importanța acestor audituri, afirmând că ele scot la lumină „eșecurile guvernelor străine în respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor – de la exploatarea sexuală a femeilor și copiilor până la negarea drepturilor politice pentru minorități”. El a declarat că rapoartele arată că „Statele Unite vor fi alături de oamenii care caută libertatea în întreaga lume”.
Astăzi, Rubio este secretar de stat și responsabil pentru publicarea rapoartelor. Tot el ar trebui, tradițional, să promoveze difuzarea lor publică. Însă, sub conducerea sa, tocmai încălcările pe care le denunța – exploatarea sexuală și lipsirea de drepturi a minorităților – sunt acum eliminate din documente.
Vor fi păstrate doar capitolele cerute expres prin lege, precum crime de război și genocid, antisemitism, drepturile lucrătorilor și căsătoriile forțate între copii. Vor fi raportate atacurile asupra presei, dar nu și cele împotriva libertății de exprimare a cetățenilor de rând.
Pentru toate aceste categorii obligatorii, memorandumul prevede ca, în cazul în care în versiunile inițiale apăreau mai multe exemple, acestea să fie „reduse” la un singur caz.
Paul O’Brien de la Amnesty International consideră această abordare complet greșită. „Nu sunt romane sau „cliffhangers”. Ele sunt extrem de utile ca documente de referință pentru oameni cu tot felul de nevoi diferite. Încercați să înțelegeți dacă să investiți într-o țară. Încerci să înțelegi cum să abordezi un set de actori politici care sunt acum la conducerea unei țări și unde vrei să îi tragi la răspundere”, a spus el.
Rapoartele despre Ungaria și El Salvador se numără printre cele 20 de țări care, potrivit memorandumului, trebuie supuse unei „revizuiri speciale” de către un „consilier superior” – un numit politic. Printre celelalte țări vizate se află Argentina, Egipt, Africa de Sud, Rusia, Ucraina, Serbia, Italia, Filipine, Canada, Mexic și Regatul Unit.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Wikipedia.org)
