Drulă: Pe 24 februarie 2022, i-am scris lui Iohannis că suntem uniți în fața războiului. Nu am primit răspuns

Președintele USR Cătălin Drulă susține, într-un interviu acordat PRESShub, că politica externă a României, în primul an de război ruso-ucrainean, a fost mai degrabă timidă în susținerea Ucrainei.

Drulă crede că PSD încurajează creșterea AUR în sondaje pentru a repeta modelul Iliescu-Vadim la viitoarea cursă prezidențială. Controlul democratic civil asupra serviciilor secrete încă este inexistent, mai acuză liderul USR, iar măsurile economice ale Guvernului Ciucă pentru combaterea inflației sunt ineficiente.

Cele mai importante declarații ale lui Cătălin Drulă

Ce am văzut recent a fost o măsura a unei politici externe care contează puțin sau câteodată este chiar iresponsabilă. Mă refer la absența președintelui Iohannis în susținerea Maiei Sandu.

În ziua în care președintele Biden merge la Kiev, Marcel Ciolacu se trezește să se bată cu pumnul în piept și să declare Delta sacră.

Avem un președinte absent, care nu e în stare să unească societatea. De altfel, vorbim despre un președinte trădător, pentru că în ultimii doi ani a făcut o schimbare majoră față de mandatul cu care a candidat.

Opoziția democratică a României înseamnă aproape în deplinătate USR.

PSD și PNL au ajuns niște agenții de plasat forță de muncă slab calificată la stat. Sunt niște partide care există doar pentru scopul de a găsi loc de muncă unor oameni.

Digi24 promovează o agendă care nu-mi dau seama dacă este legată de un interes de business sau mai degrabă din zona serviciilor secrete. E ceea ce am numit PNL 24, care este un eufemism pentru Digi24.

Cumva în lumea politică românească e subînțeles că trebuie să ai o patalama sau un agrement de la servicii ca să faci carieră.

---

PRESShub: S-a împlinit un an de război, perioadă în care se fac foarte multe bilanțuri. Cum cataloghează opoziția poziționarea României în raport cu acest război?

Cătălin Drulă: Poziționarea României, dacă privim istoria acestui an, a fost permanent timidă, am avut o poziționare de followeri, România a așteptat să vadă ce fac ceilalți. N-a condus niciodată, n-a fost unul dintre liderii care să impună anumite luări de poziții. Dacă ne aducem aminte, chiar sancțiunile față de Rusia au fost graduale. Nu s-au întâmplat a doua zi după 24 februarie.

Pe liniile mari de susținere a NATO și de condamnare a acestei agresiuni împotriva Ucrainei, statul român a fost poziționat de partea corectă, dar în natura susținerii pentru Ucraina și a opoziției față de Rusia, a fost mai degrabă timid. Dacă ne uităm chiar și la partea de susținere cu livrări de arme pe care o fac toate statele din NATO, noi avem un mare secret.

Credeți că această decizie de a secretiza ajutorul militar pentru Ucraina a fost o decizie bună?

Toate statele care au ajutat – vedem zilnic că anunță acest lucru- spun cu ce au ajutat. În România, suntem lăsați să credem: nu știți voi, dar este vorba despre un un mare ajutor. Dar, de fapt, nici nu știm dimensiunea lui.

Iar ceea ce am văzut recent a fost o măsura a unei politici externe care contează puțin sau câteodată este chiar iresponsabilă.

Mă refer la absența președintelui Iohannis în susținerea Maiei Sandu.

A trebuit să vină Joe Biden de la Washington și să îi spună pe nume președintei Republicii Moldova, să-i arate susținerea lumii vestice în fața agresiunii rusești, în timp ce al nostru nu știam unde este.

 Pe de altă parte, acest turnat de gaz pe focul unei teme până la urmă minore, cum este canalul Bîstroe, pus de cei de la guvernare, mai ales de PSD, dar sunt convins că și la PNL, probabil Rareș Bogdan a trebuit să fie legat de scaun, virtual vorbind, ca să nu arunce cu batistuța și pe acest subiect, a fost un mod de a trata această chestiune absolut iresponsabil. În ziua în care președintele Biden merge la Kiev, Marcel Ciolacu se trezește să se bată cu pumnul în piept și să declare Delta sacră.

Președintele Biden a mers de două ori într-un an la Varșovia, e totuși o performanță. Cum comparați strategia Poloniei în raport cu Ucraina, față de cea a României?

Polonia a fost extrem de activă, a fost permanent în prima linie a acestei susțineri pentru Ucraina, fie că a fost vorba de livrările de arme de care Ucraina are nevoie ca să se apere, de găzduire a refugiaților, de poziții dintre cele mai curajoasă de susținere. Polonia a fost un lider. Polonia s-a conturat foarte clar ca un lider față de agresiunea barbară a lui Vladimir Putin.

O problemă, cred eu, în perioada acestui război, a fost faptul că România nu are trasate interese de stat. Mai exact, în momentul în care există un obiectiv important de politică externă, ar trebui să existe o anumită cooperare între partide. Partidele, prin definiție, sunt rivale.  E democratic să fie astfel. Dar șeful statului nu transmite care sunt interesele de stat situate mai presus de micile interese de partide. De ce lipsește această viziune la nivelul președinției?

În primul rând, pot să vă spun ceva la nivel anecdotic. În dimineața zilei de 24 februarie, la prima oră, i-am dat un mesaj președintelui Iohannis în care am spus că, dincolo de diferențele politice majore pe care le avem, suntem uniți în orice ține de securitatea națională. N-am primit niciun răspuns.

De altfel, nu primește România niciun răspuns la multele întrebări pe care le are față de acest președinte.

E deja de notorietate și de multe ori ducem în zona de derizoriu schiul, care nu este în perioada vacanțelor.

Dincolo de aceste glume, denotă o situație absolut serioasă, și anume că avem un președinte absent, care nu e în stare să unească societatea.

De altfel, vorbim despre un președinte trădător, pentru că în ultimii doi ani a făcut o schimbare majoră față de mandatul cu care a candidat, acela de a se opune PSD-ului în România. A adus PSD-ul la guvernare, a adus atacurile asupra democrației, a renunțat la orice fel de formă de a proteja dreptatea, justiția în România.

Iar acest președinte sub-performează și pe plan extern. Rămăsese un fel de mit, că la noi acasă vorbește el cam rar, dar pe plan extern e cineva. Vedem că cineva este, spre exemplu, Maia Sandu, care este în absolut toate locurile unde contează – la Davos, la Munchen, la Varșovia, unde este lăudată de liderii lumii libere, în timp ce despre președintele Iohannis nu știm nimic.

De ce opoziția este atât de fragmentată? Ați spus la un moment că vă simțiți mai apropiat de Forța Dreptei, de Orban, decât de REPER?

Să știți că această declarație nu-mi aparține, nu știu de unde este. Nu este fragmentată opoziția. Opoziția democratică a României înseamnă aproape în deplinătate USR. Dacă vă uitați la dimensiunea din Parlament, 14-15% cât are USR înseamnă cel mai mare partid de opoziție. Mai există un partid care nu e la putere, dar este un partid extremist.

Dacă scoatem AUR-ul din ecuație, un partid extremist, lucrurile rămân foarte limpezi. Noi am spus că vrem să creăm un pol și o soluție politică pentru 2024, în care forțe care au compatibilitate să ofere o alternativă la ceea ce există pe piață.

Acuma pe piață este puterea PSD-PNL. De fapt sunt două forme de pesedism: pesedism pe roșu și pesedism pe galben. Și apropo, e mai rău cel pe galben, adică PNL. Pentru că orice copie e mai proastă decât originalul.

AUR nu e tot o formă de PSD?

 E o bucată din PSD. PSD a preluat PRM-ul, dacă vă aduceți aminte. Momentan PSD are interesul – cu excepția momentelor când descoperă Marcel Ciolacu că delta este sacră, PSD fiind un partid care a devalizat și a distrus Delta de-a lungul anilor – să lase acest discurs de tip PRM lui George Simion, pe care îl potențează și vor să-l ridice în sondaje într-un scenariu previzibil de tip Iliescu-Vadim. Doresc o repetare a acestui scenariu.

Deci n-aș spune că opoziția este fragmentată. USR este un partid care are, să spunem, primari care guvernează în momentul de față peste 1,7 milioane de oameni din România.

Se spune despre PSD și PNL că ar fi partide rurale, că au extrem de mulți primari în zona rurală și de acolo le vine electoratul cel mai fidelizat. Pe când despre USR percepția este că ar fi un partid care se adresează upper middle class-ului, care nu are în proiectul său economic și politici protecționiste pentru electoratul dezavantajat.

USR este un partid care se adresează tuturor românilor care cred că lucrurile se pot face și corect și care sunt nemulțumiți de o societate în care unii sunt mai speciali decât ceilalți. Unii au pensii speciale de opt ori mai mari decât pensia normală.

Toate aceste nedreptăți sunt lucruri care îi dor pe români. USR își propune să-i reprezinte pe acești oameni. Și am pus și în practică acest lucru când am fost la guvernare, nu este numai teorie. Avem primari de comune, avem primari în Foieni, județul Timiș, în Ialomița, la Gârbovi, avem primari de la comune foarte mici, până la orașe mici, sau orașe mari.

Dacă ne uităm la Câmpulung, o avem pe Elena Lasconi, avem primari în municipii precum Bacău, Brașov.

Atunci când REPER s-a rupt de USR, s-a discutat și despre clivajul ideologic. REPER prezintă o ideologie mai degrabă de stânga modernă, pe când USR se îndreaptă spre un liberalism clasic.

USR este un partid care nu și-a ascuns identitatea. Am avut de altfel un vot al 90% dintre membri acum vreo trei ani.

Suntem un partid de centru-dreapta. Este un liberalism de tip modern, un liberalism în care nimeni nu e lăsat în urmă.

Însă statul nu este văzut ca un redistribuitor de resurse și atât.

Distribuția cea mai mare e la PSD și PNL pentru ei înșiși și clientela de partid, iar dacă mai rămâne ceva, mai ales în an electoral, mai aruncă și către români faimoasa pomană electorală. Vedem lucrurile în termeni de protecție socială modernă, în termeni de programe care să scoată oamenii din sărăcie.

De altfel, cele mai mari proiecte anti-sărăcie au fost în mod paradoxal, în Guvernul din 2016, realizate de Cristi Ghinea. Iar în PNRR-ul coordonat de Cristian Ghinea există astfel de programe.

Nu văd această linie de clivaj, în schimb văd alta. Spuneați că PSD și PNL sunt partide rurale. PSD și PNL sunt partide clientelare, fie că sunt la sat, fie că sunt la oraș. Au ajuns niște agenții de plasat forță de muncă slab calificată la stat. Sunt niște partide care există doar pentru scopul de a găsi loc de muncă unor oameni.

De mult s-a pierdut orice formă de gândire la politici publice, la viziune. Partidele mai aveau și această componentă cu bune, cu rele, ea s-a pierdut complet și sunt complet nereformabile.

Dacă mâine ar veni cel mai reformist om șef la PNL sau la PSD, ar rezista cu ideile lui reformiste vreo două luni până îi iau gâtul cei din partid, pentru că de fapt aici nu e despre ideile tale.

PNRR este un program de reforme. Reformele acelea sunt bune pentru România. Nu le cer niște oameni răi care spun să nu mai aveți pensii speciale sau să le așezați pe baze echitabile, astfel încât să fie sustenabil sistemul de pensii. Uitați-vă cât de respinse sunt aceste reforme, România mai degrabă să piardă banii decât să facă aceste reforme.

Dacă presupunem că mâine ați avea majoritatea în Parlament, care ar fi primele trei lucruri pe care l-ați anula?

Pensiile speciale ale parlamentarilor și avem și proiect depus pe această temă. Pensiile speciale ale primarilor, care n-au intrat încă în vigoare, dar sunt amânate un an după un an. Dacă ne gândim la toată suita de legi și tot felul de taxări care sunt incorecte pentru români, cred că trebuie să există o zonă de taxare zero pe muncă, la început, pentru toată lumea, în mod echitabil.

Dar PSD și PNL au introdus supraimpozitarea contractelor part-time. O ipocrizie groaznică, pentru că PNL, în 2019, a avut în programul de guvernare a Guvernului Ludovic Orban eliminarea acestei măsuri care mai fusese introdusă o dată de Dragnea, după care au introdus-o din nou acum.

Banii publici pentru propagandă dinspre partide către presă. Cum vedeți această problemă? Este corect ca partidele să primească finanțări din partea statului?

Acest lucru este corect, pentru că asta pune capăt sistemului de finanțare din care USR n-a fost niciodată parte, dar care exista ca practică până în 2015: geanta la partid. Este un sistem aplicat în multe state. Nivelul e discutabil, cât ar trebui el să fie, dar este un cost foarte mic pentru democrație.

În schimb, problema este costul transferării, de multe ori ilegal, al banilor către presă. Aceste partide plătesc de fapt servicii fictive unor terțe entități, dar care sunt asociate cu patronatul acelei televiziuni și ca urmare a acelor plăți, televiziunea respectivă are o agendă editorială prietenoasă acelor partide și ostilă adversarilor politici.

V-ați simțit vreodată discriminat, dumneavoastră sau partidul dumneavoastră, de către aceste televiziuni?

Pot să vă spun că pe primele patru sau cinci televiziuni naționale ca audiență pe zona care acoperă politicul, eu am primit – din memorie spun asta – o invitație de o jumătate de oră în tot anul 2022 și sunt liderul opoziției din România.

Deci, da, eu aș zice că în cazul ăsta, mesajul nostru este absent. Și este absolut targetat acest boicot pe liderul USR, nu eu ca persoană, putea să fie altcineva în locul meu, dar pentru a nu exista un lider al opoziției ca opoziția să nu se vadă, ca românii să zică – nu i-am mai văzut, nu mai există. Ce nu e la televizor nu există.

Patronatele acestor televiziuni sunt ostile USR, fie că e vorba de fugarul Sebastian Ghiță, care e ținut ascuns în Serbia și probabil că îi e teamă că dacă ar veni cineva care ar avea respect față de lege în România, ar ajunge să-și execute pedepsele, fie că e vorba de cei cu gunoiul de la Sectorul 1, care sunt la Realitatea.

Sau de o agendă care nu-mi dau seama dacă este legată de un interes de business sau mai degrabă și prin zona serviciilor secrete. E ceea ce am numit PNL 24, care este un eufemism pentru Digi24.

Digi24 are o agendă evident influențată, o prezentare evident partinică și falsificată. Sunt televiziuni comerciale, într-un fel, este dreptul lor, dar acești bani publici pentru presă influențează masiv agenda media.

La un moment dat v-ați asumat această temă a controlului civil democratic asupra serviciilor secrete. Ați uitat de această temă?

Nu, n-am uitat de temă. Am văzut că, pentru moment, au dat înapoi cu acele legi ale securității naționale. O chestiune absolut odioasă. Atât legile în sine, care aduceau aminte de lucrurile ceaușiste și de securitatea veche, cât și procesul prin care s-a ajuns la ele.

N-au fost asumate, nu se știe cine le-a redactat. Nu poți, într-o democrație, cu un subiect atât de sensibil, să te joci în acest fel.

Dumneavoastră mai aveți percepția că serviciile secrete fac politică?

Dacă ne uităm la șefii celor două cele mai mari servicii, de fapt, haideți să luăm trei servicii secrete, deși nu pretind că aș fi un expert în acest domeniu. La SRI, liderul este dl. Hellvig, care a fost secretarul general al PNL și un mare fan al construcției USL.

La SIE este dl. Gabriel Vlase, un lider marcant al PSD, iar DGPI este în subordinea lui Bode și chiar aici este problema.

Sunt chiar colegii dumnealui de partid care acuză că sunt filați, că sunt amenințați cu dosare, iar dl. Bode, la una dintre moțiunile depuse de USR, a amenințat un om politic de la tribuna Parlamentului, că știe de la un condamnat niște lucruri pe care le scrie pe hârtie despre acest lider și că o să vadă el. Adică niște lucruri care nu sunt compatibile cu democrația.

Contactul lumii politice cu această zonă a serviciilor este de notorietate. Uitați-vă din PSD și din PNL, nu din USR, câți oameni au tot felul de – și o să vă rog să mă corectați, că iarăși nu sunt expert aici – studii post-universitare făcute pe la Academia SRI: domnul Grindeanu, domnul Dâncu… Este și acel Colegiul Național de Apărare. Cumva în lumea politică românească e subînțeles că trebuie să ai o patalama sau un agrement de la servicii ca să faci carieră.

Este o problema în privința calității acelor studii de securitate transferate către politicieni. Din punctul meu de vedere, ce înveți acolo sunt rămășițe de gândire post-sovietică.

Chiar acum câteva luni, vedeam că inclusiv cadre active SRI au participat la dezvelirea unui monument la Pitești privind eroii fostei Securități.

Conducerea activă a SRI s-a delimitat de acest eveniment..

A fost un monument dedicat eroilor Securității, erau și cadre active din SRI, în echipament. Mai ales în zona rezerviștilor, există și acest filon naționalist. Eu știu câți simpatizați ai domnului Simion sunt pe acolo?!..

La vârf, sunt unii de la PNL, unii de la PSD. Nici vorbă de vreo formă de control al opoziției, așa cum e în statele mai cu apă caldă pentru a păstra un echilibru.

În general, șefia comisiei SRI sau chiar conducerea unor servicii le are opoziția, ca să fie clar că nu folosim aceste servicii drept instrument politic, având în vedere puterea lor.

În acele comisii parlamentare de control ce se întâmplă?

Nu pot să vă spun, pentru că este ilegal ca colegul meu care participă să îmi spună mie ce se întâmplă, a depus jurământ și e penal să îmi spună ce se întâmplă în comisie, vedeți, e deja ridicol.

Ce fel de control civil e acela dacă nu are voie să spună ce se întâmplă?  

Nu se întâmplă mai nimic, după părerea mea, și probabil cu excepția reprezentantului USR, mai degrabă e invers, SRI controlează membrii comisiilor, decât comisiile să controleze SRI.

Nu e nou acest lucru în România. Și în perioada interbelică era destul de puternică siguranța statului și determina și jocurile politice. Se întâmplă același lucru și în România. Este calitatea foarte proastă a unei clase politice care s-a obișnuit în această relație simbiotică de a spune săru-mâna.

Vorbesc și cu evlavie de pădure, pădurea unu, pădurea doi.

De exemplu. dl. Bode, este unul dintre reprezentanți. Trafichează o influență a acestor servicii, poate cu intenție, poate că oamenii de acolo nici nu știu. În orice caz, nu este un lucru care face bine democrației. Creează o lume de personaje secunde, de personaje șantajabile care au o agendă care nu e civilă.

Primul efect al războiului este cel economic. Din cauza inflației, românii nu mai înțeleg valoarea salariului. Cum gestionează guvernul această problemă?

Inflația nu e la fel în toate țările, mai ales pe partea de inflație la alimente, România e în top, dacă nu mă înșel, în top trei sau patru din Uniunea Europeană.

Ce s-ar putea face concret?

Politica fiscală. Politica fiscală înseamnă ca statul să nu mai aibă un deficit atât de mare. În momentul în care ai cheltuieli mai mari decât veniturile, trebuie să compensezi de undeva și astfel ajungi să te împrumuți. Această supra-cheltuire este gaz pe focul inflației. Este teorie clasică. O spune de altfel și guvernatorul BNR.

În momentul de față, BNR-ul ridică rata de dobândă, de intervenție continuu, încercând să frâneze inflația. În luna ianuarie, spre exemplu, 28 de miliarde de lei a împrumutat statul român.

Acest deficit alimentează în continuare inflația și riscăm să mergem într-o zonă de stagflație, adică n-avem creștere economică, încep să se închidă firme, să apară probleme în economie, iar prețurile continuă să crească. E u fenomen extraordinar de grav, iar guvernul contribuie cu veselie, cheltuind și cheltuind.

Ar trebui să adopte o politică de reducere a cheltuielilor statului, de oprire a risipei. Și aici ne putem uita la câteva categorii de cheltuieli: pensiile speciale, care costă statul foarte mult și pe care ar trebui să le eliminăm.  

Premierul Ciucă vrea să-și păstreze 18.000 lei pe lună pensie. Îl respect pe om, a avut o carieră în spate, poate i-ar ajunge și 9.000 lei.

Iar ceilalți 9.000 lei se pot distribui pensionarilor cu pensii foarte mici de 2000, de 3.000 lei. Pe de altă parte, cheltuielile statului. Sunt unii economiști care spun că cheltuielile statului sunt rigide. Nu sunt rigide. În aparatul de stat sunt oameni care își fac treaba și merită banii pe care îi câștigă, dar sunt și foarte mulți care sunt degeaba.

Sunt prinși în schemă ca să ia salariul de undeva. Și mai e furtul de la stat, cum s-a întâmplat în pandemie. Mai sunt și cheltuielile cu banii care se fură de la stat. În 2021, de pildă, a fost dosarul DNA privind achiziția unor șalupe de intervenție de salvare pe mare, cumpărate fără concurență de o instituție din subordinea lui Bode, când era ministru al Transporturilor.

Mai e un lucru grav pe care-l face actualul guvern: toată această intimidare a mediului de afaceri prin impunerea de taxe, vedem taxe și la PFA-uri, au crescut taxele pe chirii de destul de rău.

Cum au crescut taxele pe chirii?

A fost eliminată acea deducție de forfetară de 40% ceea ce înseamnă că impozitul în loc să fie 6% este 10%.

Cum vedeți la acest moment independența justiției?

Rău. Pentru că atât pe zona de instituții non-judiciare, cum ar fi ANI, politizarea este extremă, instituțiile fiind folosite pentru hărțuirea adversarilor politici.

De pildă Inspectoratul de stat pentru construcții n-are nicio problemă cu blocurile care se ridică în curtea PNL, în faimosul proiect Modrogan, în schimb, îl hărțuiește pe Nicușor Dan.

Iar apoi, dacă mergem în zona de justiție, vedem că un parchet ca DNA este fără resurse de la an la an, iar în justiție funcționează rețeaua Liei Savonea.

Șeful DNA Crin Bologa susține altceva, că se întărește DNA-ul.

Dar întrebați-l pe dl. Bologa câți magistrați corupți au fost în ultimii cinci ani condamnați sau trimiși în judecată?

Și el se plânge că nu ar mai fi corupție în justiție, DNA nu mai are competență pe corupția din justiție.

În plus, vedem zilnic decizii în justiție absolut bizare. O doamnă de la Finanțe acuzată că a luat 1.000.000 euro, denunțată de doamna Socol, dosar făcut cu denunțător, cu înregistrări, și este achitată. Ne întoarcem într-o epocă a Rodicăi Stănoiu. Asta înseamnă că cei care încalcă legea scapă, iar cei care sunt incomozi primesc dosare direcționate, inclusiv opoziția politică.

Credeți că jocurile sunt deja pierdute în privința viitoarei curse prezidențiale?

Nu. Cred că vom învinge noi în 2024, această parte din societate care se opune pesedismului, dar și extremismului. Această schemă de laborator Iliescu-Vadim, repetată cu Ciolacu și Simion, va eșua.

La fel, nu vrem să lăsăm Bucureștiul pe mâna Gabrielei Firea și o să facem tot ce ține de noi, fiind și inteligenți politic și pragmatici, să nu se întâmple asta. La fel, nici România nu o s-o lăsăm pe mâna lui Ciolacu.

Din contactele pe care le-ați avut cu Iohannis, ce impresie v-a lăsat?

El nu crede că România poate mai mult decât ce este ea acum. Undeva, la nivel foarte profund, domnul Iohannis crede că acest tip de sistem balcanic, caracterizat de semicorupție, mai făcând uneori pașii corecți în perspectivă strategică (am intrat în NATO, am intrat în UE), este tot ce se poate pentru România.

Iohannis crede că acest tip de furt, de oameni care văd administrația publică ca o vacă de muls, sunt inerente acestei societăți și nu se poate mai bine. Eu sunt convins că se poate mai bine.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto: Adel al-Haddad