După investiții de zeci de milioane de euro din fonduri UE, lucrări care au durat ani întregi și facturi-record pentru cetățeni, apa potabilă livrată piteștenilor este neagră și e imposibil de băut. În plus, un întreg cartier, una dintre cele mai năpăstuite zone din oraș, a fost complet ignorat în proiectele de până acum ce au vizat modernizarea rețelelor de apă și canal.
Colonia ACH (Antrepriza Construcţii Hidrotehnice), un cartier de la periferia Piteştiului aflat la doi paşi de centura ocolitoare a orașului, a fost neglijată constant de către autorităţile locale. În cartierul în care trăiesc în total 140 de familii şi sute de câini maidanezi nu au fost introduse nici până acum apa şi canalizarea, deşi a existat un proiect european în acest sens.
Culmea e că acest cartier mărginaş a fost pur și simplu ignorat într-un amplu proiect pe fonduri europene de către Apă Canal 2000 SA, societate aflată în subordinea Consiliului Local al municipiului Piteşti. Apă Canal implementează de peste doi ani un proiect cu fonduri europene în valoare de 165 de milioane euro, proiect ce include şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare în Piteşti şi în Argeş cu peste 300 de kilometri. Şi deşi colonia ACH putea fi inclusă în acest proiect fără probleme, nimeni nu s-a ostenit să ia în calcul şi cele 140 de familii care locuiesc aici.
„Am fost de mai multe ori, în ultima perioadă, în colonia ACH şi pot să spun că sunt pur şi simplu revoltat că acest cartier al Piteştiului nu are deloc utilităţi. Este o situaţie cu totul anormală. Am fost stupefiat să aflu că cei de la Apă Canal nu au inclus şi acest cartier în amplul proiect cu fonduri europene pe care îl derulează din 2018.
Drept urmare, am luat deja o primă măsură fermă: cei de la Apă Canal vor suporta din bugetul propriu pe 2021 introducerea canalizării în colonia ACH”, precizează Cristian Gentea, primarul Piteştiului.
Proiectul pe fonduri europene implementat de către Apă Canal are o valoare cumulată de 164,6 milioane euro, o mare pondere având-o lucrările din Piteşti, cu o valoare de 63,4 milioane euro, la care se adaugă 12 milioane de euro pentru modernizarea Staţiei de epurare Piteşti.
Cunoscut sub numele de Colonia ACH, cartierul mărginaş din Piteşti a fost ridicat acum mai bine de 35 de ani, fără vreun confort, pentru muncitorii care lucrau la fosta Antrepriză de Construcţii Hidrotehnice şi realizau barajele din Argeş şi alte lucrări importante în domeniul construcţiilor. Singura sursă de apă potabilă este o cişmea aflată pe strada principală.
După cum spune Maria Antonescu (60 de ani), „ne chinuim de pe o zi pe alta… Cel mai greu e iarna, când trebuie să punem multe haine pe noi ca să nu îngheţăm. Nu ne-a băgat nimeni în seamă de la Primăria Piteşti până acum sau vreun parlamentar. Când e campanie, toţi se laudă că fac şi că dreg, dar în realitate nu fac nimic pentru oameni. Trăim în nişte condiţii ca de dinainte de război… Sper să apuc ziua când vom avea şi noi apă şi gaze”.
Oamenii au fost de mai multe ori în audienţe la foştii primari ai oraşului (Tudor Pendiuc, Cornel Ionică), dar nimeni nu i-a băgat în seamă.
Actualul primar, Cristian Gentea, care se declară „revoltat” de situație, a fost el însuți consilier local la Piteşti timp de mai multe mandate, dar a avut şi un mandat în Adunarea Generală a Acţionarilor la Apă Canal 2000 SA; deci nu avea cum să nu ştie de condiţiile inacceptabile de trai din Colonia ACH.
Iar „măsura fermă” luată de dumnealui, de a obliga Apă Canal să introducă apă în colonie, „din fonduri proprii”, înseamnă de fapt că în loc să se introducă apă din bani europeni, lucrarea o vor plăti cetăţenii Piteştiului.
Nici un manager de la Apă Canal Piteşti nu a fost tras la răspundere până acum pentru omisiunea din Cartierul ACH.
Investiţii masive
În ultimul deceniu, societatea Apă Canal Piteşti a derulat mai multe programe de investiţii ambiţioase. Spre exemplu, din 2012 până acum, a fost finalizat un proiect cu finanţare europeană denumit „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Argeş”, proiect în valoare de 427 de milioane de lei.
Proiectul a fost finanţat de Comisia Europeană, prin Fondul de Coeziune şi a inclus oraşele Piteşti, Ştefăneşti şi Costeşti, plus alte opt comune din apropierea Piteștiului. Aici au fost făcute „investiţii majore în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare”, după cum a informat Apă Canal, incluzând, printre altele, patru staţii de clorinare noi, reabilitarea sau înlocuirea a 35 de km de conducte de aducţiune, opt rezervoare şi 11 staţii de pompare a apei noi, 177 km de reţele de distribuţie reabilitate sau înlocuite etc.
În ce priveşte apa uzată, au fost reabilitate sau înlocuite reţele însumând 254 de km şi 115 staţii de pompare, iar patru staţii de tratare a apei au fost modernizate sau reabilitate.
De asemenea, din 2016 încoace, Apă Canal a mai beneficiat de un alt proiect cu finanţare europeană, pentru „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată”, finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM). În cadrul acestuia, alte 93,2 milioane de lei au fost „pompate” în infrastructura de apă şi canalizare a societăţii.
Ar fi trebuit ca toate aceste investiţii masive, din bani europeni, să se regăsească în calitatea apei furnizate cetăţenilor. Însă, din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat.
Printre cele mai scumpe ape maro din ţară
După finalizarea acestor investiţii, dar şi a altora, ar fi fost de aşteptat ca locuitorii să beneficieze de apă potabilă de calitate mai bună, dar şi de preţuri mai mici pentru apă şi canalizare. La Piteşti şi în comunele unde operează Apă Canal 2000 SA nu s-a întâmplat acest lucru.
Reclamaţiile localnicilor abundă. Nu e zi în care vreun piteştean să nu se plângă de faptul că la robinet, în loc de apă, curge un lichide închis la culoare, după cum arată și imaginile alăturate. Iar aceasta se întâmplă constant, de ani întregi, în mai toate cartierele din Piteşti şi în multe din comunele racordate la reţea.
Am arătat câteva dintre imaginile sugestive în acest sens, primite de la cititori, chimistului Dragoş Spulber, absolvent al Facultăţii de Chimie din Politehnica bucureşteană, actualmente profesor la un liceu din Toronto, Canada. „Mi-a venit să râd. Nici vorbă ca apa aia să poată fi numită potabilă. În mod normal, aş recomanda o analiză a potabilităţii, care să releve precis încadrarea în parametrii de potabilitate. Însă, aici e clar că ar fi ceva de prisos. Apa aceea nu are cum să poată fi considerată potabilă”, ne-a declarat profesorul Spulber.
O părere similară a exprimat un cadru didactic de specialitate de la o universitate din Cluj-Napoca, dar care a dorit să nu-i divulgăm identitatea.
Preţul plătit de piteșteni pentru facturile la așa-zisa apă potabilă s-a majorat constant din 2012, când au început investițiile. La acest moment, prețul este de peste 8 lei pe metrul cub, aducând Argeşul pe locul şase în clasamentul judeţelor cu cele mai scumpe servicii de furnizare de apă şi canalizare din ţară.
Apă mai scumpă au doar Constanţa, Prahova, Bacăul, Suceava şi Ilfovul, după cum arată un clasament întocmit, anul trecut, de Asociaţia Pro Consumatori din Bucureşti.
Din birouri, toate-s bune şi frumoase
Din punctul de vedere al celor de la Apă Canal 2000 SA Piteşti, toate-s în perfectă regulă. Ori de câte ori se plânge cineva de calitatea sub orice critică a apei, la telefon i se spune să lase apa „să mai curgă niţel, că se limpezeşte”.
Din biroul directorului general al societăţii, Mihail Marinescu (învăţător de meserie, ulterior jurist, şcolit la o facultate particulară din Bucureşti), apa se vede mai limpede decât o văd piteştenii, la robinet: „s-a intensificat monitorizarea calităţii apei brute supusă potabilizării în uzinele de apă Budeasa, Costeşti şi Topoloveni, precum şi efectuarea analizelor de laborator pentru monitorizarea operaţională a calităţii apei potabile distribuită (sic!) populaţiei, atât la ieşirea din staţii, cât şi în reţelele de distribuţie care au făcut obiectul reabilitării. Raportările zilnice ale valorilor indicatorilor analizaţi demonstrează încadrarea în parametrii de calitate impuşi de Legea calităţii apei potabile”.
Alţi bani, altă distracţie
La finalul lunii decembrie 2020, Consiliul Local Piteşti a aprobat un proiect de dezvoltare a 10% din reţeaua de apă şi canalizare a municipiului Piteşti. Este vorba de un proiect prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), în valoare totală de 188,29 milioane de euro (fără TVA) de care vor beneficia mai multe localităţi din Argeş şi din care investiţia aferentă Piteştiului ar urma să fie de 89,48 milioane euro (fără TVA).
Contribuţia Consiliului Local ar urma să fie de 1,68 milioane de euro fără TVA, iar Apă Canal Piteşti ar trebui să asigure o finanţare de aproximativ 11,6 milioane de euro pe care vor să o asigure dintr-un împrumut BERD. Investiţia va duce la creşterea tarifelor pentru canalizare la Piteşti cu 65% până la finalul anului 2025.
Unii consilieri PNL şi USR-PLUS au votat împotrivă. Explicaţia a dat-o consilierul PNL Mihai Coteţ: „Nu contest faptul că e nevoie să punem la punct infrastuctura de apă și canalizare a Piteștiului, pentru că administrațiile PSD au neglijat acest aspect până am ajuns într-o situație în care, pentru a repara într-o parte, trebuie să sufere nevinovații.
Pe de altă parte, nu poți veni pe ultima sută de metri, când mai este puțin și expiră posibilitatea de a accesa banii europeni, să soliciți să fim de acord cu împovărarea piteștenilor pe următorii patru ani… Pe drept cuvânt, oamenii se vor întreba: administrația noastră atrage bani europeni ca să ne fie mai rău, sau cum? Mă uit la exemplul Bacăului. Acolo, până în 2024, locuitorii vor suporta treptat o majorare a tarifelor de 21%. 21% nu se compară cu 46%!”
Articol scris de Denis Grigorescu și Sorin Simion
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Argeșul online în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
