Spitalul de Ortopedie din Eforie Sud are o istorie de 101 ani. Cu puțin înaintea centenarului, spitalul a fost desființat din punct de vedere juridic în urma manevrelor a două personaje, condamnate ulterior pentru corupție. Renovat printr-un proiect cu fonduri europene derulat cu mari sincope, spitalul și-a pierdut majoritatea doctorilor și a fost înghițit în final de Spitalul Județean Constanța.
- Spitalul inaugurat în 1908 a fost închis temporar în 2013 din cauza manevrelor politice ale lui Nicușor Constantinescu.
- Medicii de tradiție ai spitalului au fost îndepărtați de politicile lui Constantinescu și ale fostului manager, ambii condamnați pentru corupție la ani grei de închisoare.
- Spitalul și-a recăpătat o parte din importanță printr-un proiect finanțat cu fonduri europene.
În 1908, Principesa Maria, viitoarea regină a României, inaugura unul dintre cele mai moderne spitale din țară, pe plaja din Eforie. Fusese construit la inițiativa ei și, tot din grija principesei, spitalul primea și 12 hectare de pădure, chiar pe buza falezei. Tânăra considera că plimbările prin briza mării și verdele copacilor vor ajuta pacienții să se însănătoșească mai repede.
Spitalul din Eforie a funcționat neîncetat, iar din 1925, aici au început să se efectueze și intervenții chirurgicale. Activitatea medicală nu a fost întreruptă nici măcar în timpul războaielor. Renumele medicilor și „minunile” pe care ei, marea, pădurea și liniștea de la Eforie le făceau pentru bolnavi s-au rostogolit repede prin țară. Mii de pacienți își găseau leacul acolo și se întorceau acasă vindecați „de oase”.
100 de ani mai târziu, o administrație indiferentă și coruptă căuta să prăduiască mica bijuterie medicală pe care Regina Maria o lăsase cadou pe plaja din Eforie.
Subfinanțarea sistematică a celui mai renumit spital „de oase” din România a dus la închiderea acestuia în decembrie 2013. Sub administrația Consiliului Județean Constanța, pe vremea în care instituția era condusă de Nicușor Constantinescu, Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală din Eforie Sud a ajuns într-o situație deplorabilă, pe fondul lipsei finanțărilor.
Spre exemplu, în anul 2011, medicii și ceilalți salariați ai instituției au fost nevoiți să facă o chetă în care fiecare ceda 5% din salariu pentru a cumpăra combustibilul necesar încălzirii și funcționării spitalului.
Apoi, în 2013, Nicușor Constantinescu cere, iar Guvernul îi dă: Spitalul din Eforie își pierdea calitatea juridică și era transformat într-o secție a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Constanța (SCJU) – aflat în subordinea Consiliului Județean. Constantinescu acuza managementul defectuos al spitalului din Eforie, cu toate că însăși instituția pe care el o conducea lăsase în paragină unitatea medicală.
Așa se face că, la începutul iernii 2013, cei mai buni medici din segmentul ortopediei și al chirurgiei de specialitate își primeau preavizele fără nicio explicație și își făceau bagajele. Dănuț Căpățână, fostul manager al SCJU Constanța, le spunea că sunt șomeri pentru că în spitalul lui nu sunt locuri pentru ei.
Astăzi, managerul subordonat lui Nicușor Constantinescu este în închisoare, condamnat definitiv în două dosare: șase ani și opt luni pentru șpagă și zece ani pentru abuz în serviciu. Șeful lui de la CJC e și el tot în pușcărie, condamnat definitiv pentru abuz în serviciu în două dosare, câte cinci ani pentru fiecare. Medicii, cei mai renumiți în specializarea lor, sunt risipiți prin țară, la spitale micuțe sau private.
Problemele penale care au salvat soarta și patrimoniul Spitalului din Eforie
În toamna anului 2013, medicii din Eforie au făcut un ultim efort prin care încercau să-și salveze spitalul și i-au trimis ministrului Eugen Nicolăescu un memoriu prin care îi explicau acestuia importanța instituției medicale și dezastrul iminent: CJC pregătea desființarea spitalului care funcționa neîncetat din 1908, sub pretextul unei mai bune administrări.
Memoriul medicilor nu a avut niciun efect, pentru că Eugen Nicolăescu era chiar ministrul sub a cărui semnătură Spitalul de Oase din Eforie își pierduse personalitatea juridică și devenea o bucată din Spitalul Județean Constanța.
Memoriul a fost semnat de doctorii Aurel Niculescu, Eugen Rubeli, Toma Cucu, Mugur Marinescu, Liliana Sandu și Elena Magdalena Lupu, renumiți pentru activitatea și rezultatele lor. Toți și-au căutat de muncă și au părăsit spitalul în care activau de mai bine de două decenii.
Odată închis spitalul, patrimoniul lui, adică cele 12 hectare de pădure, puteau fi folosite în voie de Consiliul Județean; spre exemplu, puteau fi scoase la vânzare. La acea vreme, mai multe voci din administrație și domeniul medical au alimentat zvonul conform căruia CJC se pregătea să dea un tun imobiliar.
N-a fost să fie, însă, pentru că la o lună după ce spitalul a fost închis, Nicușor Constantinescu a fost săltat de procurorii DNA și dus la audieri în dosarul unei alte subfinanțări: Centrul Militar Zonal. Această tehnică, de subordonare prin subfinanțare, a dat roade în județul Constanța și, rând pe rând, au fost astfel supuse CJC instituțiile de cultură, militare și medicale.
După trimiterea în judecată în primul dosar, al subfinanțării CMZ, pe numele lui Nicușor Constantinescu au fost deschise mai multe spețe penale. În august 2014, acesta a fost suspendat din funcție după ce judecătorii au decis arestarea lui în episodul vizitei în SUA, de unde părea că nu vrea să se mai întoarcă.
În materie penală, președintele CJC a fost urmat îndeaproape de Dănuț Căpățână, care, în septembrie 2014, era și el trimis în judecată pentru abuz în serviciu și ulterior, în alte două spețe, pentru abuz și luare de mită.
În locul celor doi au venit Horia Țuțuianu (la CJ) și Cătălin Grasa (la SCJU). Nici astăzi Spitalul din Eforie nu și-a recuperat personalitatea juridică și probabil că nu o va mai face niciodată. În prezent Secție de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, instituția funcționează în continuare ca o bucată din Spitalul Județean Constanța, singura parte bună fiind că a fost reabilitată cu fonduri europene și redeschisă publicului. Medicii însă nu s-au mai întors.
Fostul Spital de Ortopedie, transformat în Secție de Balneologie cu bani europeni
Prin Hotărârea de Guvern nr. 426 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial din 5 iulie 2013, Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Sud a fost desființat de Ministerul Sănătății condus de Eugen Nicolăescu, la cererea Consiliului Județean Constanța, condus de Nicușor Constantinescu: „ART. 1 (1) Se aprobă desfiinţarea Spitalului de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Sud, unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, cu sediul în localitatea Eforie Sud, judeţul Constanţa, al cărui management a fost preluat de către Consiliul Judeţean Constanţa”, se arată în primul alineat al Hotărârii de Guvern.
Astfel, spitalul a devenit o secție în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța (SCJU). Conform informațiilor furnizate de SCJU, actuala Secție de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Sud dispune de 40 paturi în regim de spitalizare continuă și patru paturi pentru spitalizare de zi și de un ambulatoriu de specialitate (Laborator Recuperare Medicină Fizică și Balneologie Eforie Sud și Laborator radiologie):
„Baza de tratament din cadrul Ambulatoriului de specialitate a fost modernizată prin Programul Operațional Regional 2007-2013 și inaugurată în iulie 2018, fiind dotată cu aparate medicale de înaltă performanță. Aici se pot efectua proceduri de hidrotermoterapie (hidrokinetoterapie în piscina terapeutică, aplicații de parafină, duș subacval), băi galvanice, electroterapie, ultrasonoterapie, laserterapie, magnetoterapie, drenaj limfatic, masaj terapeutic, kinetoterapie.
Sala de gimnastică din cadrul bazei Eforie Sud este dotată cu biciclete medicinale, steppere, seturi de roată mobilă și fixă, aparate complexe pentru tonifierea musculaturii membrelor, spaliere, saltele, plăci de echilibru etc.”, se arată pe site-ul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța.
În 2018, după doi ani de întârzieri, Consiliul Județean Constanța a reușit să inaugureze noua secție medicală, reabilitată și dotată cu bani europeni. Conform informațiilor furnizate de CJC, întârzierile au fost cauzate de anularea primei licitații, care fusese considerată neconformă. Ulterior, cea de-a doua licitație a fost câștigată de Nova Intermed, o societate despre care presa nota în articole din 2007 și 2010 că este deținută de apropiații lui Adrian Năstase și că era abonată la bani publici, mai ales în perioada guvernării fostului premier.
Proiectul cu titlul „Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Ambulatoriului Eforie Sud” a avut o valoare totală de 7.907.078,74 lei. Prin proiect au fost efectuate lucrări de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (reparaţii la clădiri si instalaţii), fiind de asemenea reabilitate si cele două bazine existente. Totodată, au fost achiziționate, furnizate, recepționate, instalate, montate și puse în funcțiune aparatura și echipamentele medicale achiziționate prin proiect.
Valoarea totală a echipamentelor medicale cumpărate cu bani europeni a fost de 1.334.640 lei (fără TVA).
Pentru modernizarea şi reorganizarea spaţiilor din cabinete, săli de aşteptare, spaţii administrative, a fost înlocuit mobilierul învechit şi deteriorat cu mobilier nou, în valoare de 136.929,38 lei (fără TVA). Ambulatoriul cuprinde două cabinete pentru consultații balneofizioterapie, o sală de tratamente cu cameră presterilizare și cameră sterilizare (dotată cu aparat pentru electroterapie, ultrasunete, laseroterapie), două compartimente kinetoterapie, două compartimente electrohidroterapie cu două săli băi galvanice, un compartiment termoterapie, parafină (cu spațiile aferente, spații pentru tratamentul pacienților și spațiu pentru pregătirea parafinei), un compartiment de masoterapie pentru proceduri uscate și proceduri umede, compartiment de hidroterapie cu unități pentru hidroelectroterapie, hidrokinetoterapie cu două bazine cu apă potabilă (unul pentru adulți și unul pentru copii), grupuri sanitare, depozite și vestiare.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
