Dezertori în faţa porţilor închise: rușii fug, dar multe țări nu-i primesc

Data:

Mii de ruşi fug din ţara lor. Vor să se eschiveze de înrolare şi de lupta pe front în Ucraina. Dar multe ţări europene refuză să-i primească.

Cozi lungi de maşini la graniţele Rusiei cu Georgia, Finlanda şi Kazahstan. Avioanele spre Serbia, Dubai şi chiar Belarus sunt arhipline. Bărbaţi ruşi au părăsit în număr mare ţara pentru a scăpa de mobilizarea parţială, anunţată de conducerea Rusiei pentru a întări contingentul aflat în Ucraina, care se confruntă cu presiuni.

Dar în Europa multe ţări le închid celor care se eschivează de serviciul militar uşa în nas. Finlanda şi-a închis între timp graniţa, alte ţări nu le acordă ruşilor viză. Cum arată situaţia în Europa Centrală şi de Sud-Est? I-am rugat pe corespondenţii noştri să ne relateze din ţările în care se află.

Citește și: Scandalul cu tentă sexuală de la Opera Naţională din Iaşi. Procurorii trimit înapoi plângerile: nu pot încadra penal faptele solistului Mărculescu (presshub.ro)

Cehia

Preşedintele Miloş Zeman se pronunţă pentru găzduirea ruşilor care nu vor să se înroleze.

„Cred că ar trebui să le acordăm acestor oameni viză, la fel ca şi refugiaţilor ucraineni”, a declarat el. Zeman a fost până anul trecut un susţinător al lui Putin, dar între timp s-a transformat într-un adversar vehement al preşedintelui Rusiei.

Însă vorbele sale nu sunt luate de nimeni în seamă la Praga. Numai disidenţi ruşi sunt primiţi în ţară, dezertori nu. Ruşii care se eschivează de mobilizare nu au dreptul la viză umanitară, a declarat ministrul de Externe, Jan Lipavsky.

„Cine fuge din ţară fiindcă nu vrea să îndeplinească sarcina ce i-a fost impusă de propriul stat nu întruneşte premisele pentru o viză umanitară”, a declarat Lipavsky, citat de portalul de ştiri CT24.

Ministrul de Externe justifică poziţia, între altele, prin aspecte ce ţin de securitate.

„Nu poate fi obiectivul nostru ca dezertorii să mişune prin ţara noastră. Ar fi şi un risc pentru securitatea statului nostru„, a declarat el, adăugând: „Este posibil ca între ei să se strecoare agenţi ruşi.”

Lipavsky a menţionat de asemenea că activează de multă vreme pentru slăbirea influenţei serviciilor secrete ruse în Europa. Anul trecut, Republica Cehă a expulzat 81 de diplomaţi ruşi, suspectaţi de spionaj. Aceştia ar fi responsabili pentru un atac asupra unui depozit de muniţii, executat în anul 2014.

Deja de la începutul agresiunii ruse, în februarie 2022, Cehia nu mai acordă ruşilor vize turistice. În cadrul unei reuniuni la vârf informale a miniştrilor de Externe ai UE, desfăşurată pe 31 august în capitala Cehiei, guvernul ceh a încercat fără succes să facă obligatorie la nivelul întregii UE interzicerea acordării de vize Schengen pentru cetăţenii ruşi.

În cele din urmă, ţările UE au convenit un compromis: vizele vor fi acordate, dar eliberarea lor va deveni mai costisitoare şi mai complicată. „Este un pas corect, dar nu este suficient”, a declarat atunci şeful diplomaţiei cehe, Lipavsky.

Polonia

Şi Varşovia a exprimat rezerve din motive de securitate. Atât din perspectiva securităţii, cât şi din raţiuni ce ţin de moralitate, este de evitat primirea în ţară a unui număr mare de ruşi, a declarat ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau. La rândul său, viceministrul de Interne, Marcin Wasik, a avertizat că, sub pretextul dorinţei de a se eschiva de înrolare, ar putea pătrunde în ţară agenţi ai serviciilor secrete ruse.

„Nu vrem să primim în ţară cetăţeni ruşi care până de curând au sprijinit regimul Putin şi care acum, că trebuie probabil să plece pe front, au devenit mari democraţi şi plănuiesc să părăsească Rusia”, a declarat Michal Dworczyk, şeful de cabinet al premierului, pentru postul public de radio.

Cu toate acestea, Polonia nu închide graniţa pentru militanţii pentru drepturile omului, care sunt urmăriţi pentru convingerile lor, a adăugat colaboratorul apropiat al premierului Mateusz Morawiecki.

În mass-media tema este controversată. Ziarul conservator liberal Rzeczpospolita se pronunţă împotriva admiterii în ţară a dezertorilor ruşi.

„Statistici ruseşti arată că aproape 80 la sută din populaţie îl sprijină pe Putin şi agresiunea sa în Ucraina”, aminteşte editorialistul, asigurând că închiderea graniţelor poloneze nu este „o răzbunare oarbă”, nici „introducerea responsabilităţii colective”, ci o „lovitură împotriva bazei sociale tăcute a acestui regim”.

Publicistul conservator Lukasz Warzecha pledează în schimb pentru o „atitudine pragmatică”: „Încurajarea soldaţilor să dezerteze se numără printre cele mai vechi şi mai eficiente metode de sabotaj. Putin ne-a servit pe tavă această posibilitate”, a scris el pe portalul online One, completând: „Obiectivul nostru este slăbirea Rusiei.”

Polonia a restricţionat deja drastic pe 19 septembrie intrarea în ţară a cetăţenilor ruşi. De atunci, turiştii ruşi, oamenii de afaceri, sportivii şi artiştii nu mai au acces în ţară. Cu toate acestea, graniţele nu sunt închise ermetic pentru cei care vor să scape de înrolare sau pentru dezertori.

Portalul Wirtualna Polska a relatat despre cazul lui Alexander, în vârstă de 32 de ani, care a reuşit fără probleme să ajungă la Varşovia, luând avionul din Moscova, cu escale în Turcia şi Ungaria.

Grecia

La graniţele greceşti nu şi-au făcut până acum apariţia ruşi apţi pentru serviciul militar, care să fi cerut azil în Grecia. Ei ar fi trebuit să vină dinspre Turcia, şi acea graniţă este închisă ermetic pentru toţi refugiaţii. Dacă totuşi dezertori ruşi ar ajunge în Grecia, ei nu ar fi bineveniţi.Legislaţia elenă nu prevede azil pentru cei care nu vor să se ducă pe front în slujba ţării lor.Dezertarea este considerată delict penal iar delincvenţii nu au drept la azil în Grecia. Afirmaţia „nu vreau să lupt împotriva Ucrainei” nu ar fi deci de ajuns.

Protest la Salonic împotriva războiului din Ucraina. Dezertorii ruşi nu ar fi bineveniţi în Grecia

Azil nu li se acordă decât ruşilor care pot dovedi că au fost deja oprimaţi în Rusia înaintea mobilizării, din motive politice, religioase sau altele. Nici societatea nu este dispusă să vadă în dezertori disidenţi oprimaţi, care au drept la protecţie. De la ruşi se aşteaptă să rămână în ţara lor şi să lupte fie împotriva adversarului, fie împotriva dictatorului.

Cu totul altfel îi priveşte opinia publică pe membrii minorităţii greceşti din Ucraina. Cei mai mulţi trăiesc în împrejurimile oraşului Mariupol, într-o regiune aflată sub ocupaţie rusească. Aceşti oameni ar fi bineveniţi în Grecia, dacă ar vrea să vină, chiar şi cei care sunt pro-ruşi.

Articol preluat din Deutsche Welle!

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Deutsche Welle
Deutsche Wellehttps://www.dw.com/ro
Deutsche Welle este un post de radio internațional din Germania. A început să emită regulat din anul 1953. Este membru ARD.Primul program în limba română a fost difuzat de postul de radio german la 19 august 1963. Și-a încetat activitatea pe 1 ianuarie 2012.Momentan, există un site în limba română.

1 COMENTARIU

  1. Rusii fug nu numai din tara lor dar fug si de pe front . Ucraina cistiga, fara mari pierderi ,teritoriile aflate sub ocupatie .Trupele Rusiei , acesti copii ce nu inteleg inca moartea , bombardeaza si trag aiurea , indiferent unde si cum , doar spre a-si consuma munitia si spre a putea fugi fara de vina fiind .Cei ce vin din urma vor proceda la fel .Ucraina deja are o forta militara nemaivazuta vreodata ,in lupta, cel putin dupa al doilea razboi mondial .Pregatirea viitorilor soldati ucrainieni, facuta in mai tarile Occidentului, asigur un flux continuu de militari bine pregatiti si bine echipati cu tehnologia de ultima ora aferenta si existenta in dotare .Totul a fost pregatit de multa vreme .Plecarea SUA din Afganistan a avut si ea rostul ei .Ultima provocare ,( toate celalalte pariuri ,facute de Putin, au fost perdante ca si toate cerintele lui din faza initiala ) cu bomba nucleara tactica ,ofera posibiliatea ca Ucraina , prin forta proprie si asistata de Occident, sa loveasca decisiv , in aceasta parte de lume , influenta Rusiei disparind, in neant ,o data cu raspunsul occidental .„Nici nu stie ce il asteapta ” erau cuvintele, de inceput, spuse noua de nimeni altul decit J.R.Biden .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

CJ Bihor vrea să amenajeze peste 300 de kilometri de piste pentru bicicliști

Consiliul Județean Bihor a aprobat vineri depunerea spre finanțare...

Matineu cu muzică barocă, la Ateneul Român

Filarmonica „George Enescu” invită publicul în 17 decembrie, la...

Cum împacă orașele mari din România iluminatul festiv și factura la curent electric

Românii se confruntă cu o perioadă complicată din punct...