Necesitatea de a avea cetățeni care își cunosc drepturile și obligațiile, care știu ce înseamnă legea și instituțiile sistemului judiciar, este clamată permanent de politicieni, magistrați, educatori. Cum se abordează educația juridică ține de competență și dăruire.
În noiembrie 2021, a fost publicată legea care permite includerea educației antreprenoriale, financiare și juridice în învățământul preuniversitar. Până la a convinge politicienii de ce e importantă educația juridică în școală, a fost cale lungă.
Proiectele pot bifa, din fonduri europene consistente, acțiuni fără rezultate notabile, sau pot produce, prin intervenții consecvente ale societății civile, schimbări reale în societate.
Două perspective diferite asupra educației juridice oferă un ONG, Asociația VeDemJust și o instituțe, Consiliul Superior al Magistraturii.
Câteva principii VeDemJust: voluntariat și noi tehnologii
Asociația Voci pentru Democrație și Justiție, pe scurt VeDemJust, a fost promotorul modificării legislative care introduce în școli ca disciplină opțională educația juridică. Într-o primă etapă organizația a obținut adeziunea a peste 7000 de elevi care au optat pentru această disciplină nouă și au primit gratuit ghidul Elevul și Legea semnat de judecătorul Cristi Danileț.
Membrii organizației au pornit prin școli de la oraș și de la sat să inițieze copii și profesori despre drepturi legale, instituții, legi. S-au adunat în cinci ani aproape 700 de școli unde au avut loc întâlniri față în față sau online cu Cristi Danileț, Lucian Checheriță, Geanina Clop, Florian Ioniță și numeroși voluntari, studenți la drept, profesori, polițiști, ceea ce înseamnă peste 195.000 de beneficiari.
Totodată s-au cumulat și peste 14.000 de ore de voluntariat, fiindcă activitatea instructorilor nu este retribuită. Ca majoritatea organizațiilor civile, VeDemJust a făcut proiecte, a apelat la sponsori, la finanțatori cum sunt granturile SEE și norvegiene și altele, urmărind o strategie coerentă: să ajungă efectiv în cât mai multe locuri unde elevii să afle ce înseamnă democrația bazată pe drepturi egale și justiție echitabilă.
Au fost elaborate și tipărite cu costuri moderate ghiduri, sunt publicate pe site analize, rapoarte, jurisprudență, studii și noutăți din legislație. De asemenea, pot fi accesate online materiale pentru educație juridică, inclusiv pe Youtube.
Educație juridică pentru liceeni
Pentru profesori a fost inițiat un program de inițiere intitulat „Profu’ de juridică”, în pregătirea predării în școli a disciplinei opționale cu acest conținut, pentru care 125 de școli s-au arătat interesate.
Asociația a derulat zeci de proiecte de educație juridică, dacă le numărăm și pe cele începute înainte de înființare. În mai anul acesta a fost lansat proiectul cu numărul 30, Junior Legal Academy, un program de educație pentru cei mici.
Pandemia n-a suspendat parcursul prin întreaga țară a instructorilor de „juridică”. Au fost organizate webinarii pentru elevii de la sate, iar după relaxarea condițiilor au fost reluate vizitele în școli în toată țara.
Un raport la cinci ani de la fondarea organizației arată că au fost ținute de voluntari 655 de lecții în 26 de județe, peste 37.000 de elevi au participat la forme de educație juridică nonformală și au fost distribuite 14.000 de ghiduri „Educație juridică pentru liceeni” oferite chiar de către autor, magistratul Cristi Danileț.
După o întâlnire în 16 mai 2022 cu elevii claselor IX-XII de la Liceul „Constantin Șerban” din Aleșd, Cristi Danileț posta pe Facebook: „Tinerii au înțeles că unde-i lege nu-i tocmeală, că legile trebuie respectate chiar dacă nu ne vede nimeni și chiar dacă nu ne convin, că judecătorii sunt cei care sancționează persoanele peste 14 ani care comit infracțiuni, că nimeni nu își poate face dreptate singur”.
VeDemJust a lansat, în concordanță cu vremurile, o aplicație gratuită ușor de descărcat pe telefon pentru uzul copiilor: aplicația „Lege-n-Dar”. Cu ajutorul unor cuvinte-cheie tinerii pot accesa reguli obligatorii la școală, în familie, la medic etc. Cele 500 de acte normative folosite în aplicație sunt grupate sub indicatoare simplu de înțeles.
Aplicația conține și teste, jocuri tematice, lecții video, informații diverse și un Dicționar de legaleză. „Aici am pus peste 1000 de termeni juridici explicaţi pe înţelesul tău și am adăugat 800 de expresii latineşti care țin de domeniul dreptului, traduse în română”, semnalează autorii aplicației.
Site-ul organizației este simplu, organizat logic, deci accesibil și inteligibil.
CSM crede în broșuri
La intrarea în sediul Judecătoriei Sectorului 1 București, pe o masă, stau cuminți zeci de pliante tipărite pe carton lucios alb oferite gratuit de Consiliul Superior al Magistraturii, așa cum aflăm din sigla imprimată. Pliantele descriu instituțiile din sistemul judiciar, circuitul administrativ al cererilor, orientarea în sistemul instanțelor, mijloacele alternative de soluționare a litigiilor etc.
Teancuri întregi din aceleași pliante pot fi văzute pe fiecare etaj al Palatului Dicasterial, sediul instanțelor de judecată din Timișoara.
Materialele informative stau acolo din 2021, nebăgate în seamă, chiar dacă distribuirea e gratuită. Justițiabilii cărora li se adresează nu par interesați să le ia, să le folosească. Suntem într-o altă paradigmă, când orice vrea să afle cetățeanul se găsește cu ușurință pe telefonul său.
Am căutat pe site-ul CSM varianta digitală a pliantelor. Le-am găsit cu greu în format pdf. Cine ar vrea să le citească pe telefon trebuie să caute pe site-ul CSM titlul și codul unui proiect european finanțat din Programul Operațional Capacitate Administrativă – POCA 2014-2020.
Proiectul cu abrevierea TAEJ și cod SIPOCA 454/MySMIS 2014+ 118765 se numește „Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”. Valoarea totală este de 29.667.068 lei, din care 24.915.549,65 lei valoare eligibilă nerambursabilă din Fondul Social European. Cu o socoteală rapidă, peste 6 milioane de euro.
Proiectul își propune îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, creștere a accesului la justiție prin informare, conștientizare a drepturilor cetățenilor și dezvoltarea culturii juridice.
Livrabilele proiectului sunt, în principal, serii de ghiduri și broșuri: Ghid de bune practici în relaţia CSM cu puterea executivă, Ghid de bune practici în relaţia CSM cu puterea legislativă, Ghid de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media, Ghid de bune practici cu celelalte profesii juridice, cu precădere privind relaţia cu avocaţii ș.a.
Broșurile de prezentare se referă la Consiliului Superior al Magistraturii, la Inspecția Judiciară, INM sau la Școala Națională de grefieri. Pentru justițiabili „broșurile” se reduc la simple pliante, care zac cu sutele pe la instanțe.
Mai aproape de zilele noastre, proiectul prevede și un modul e-learning de instruire în comunicarea publică, precum și „materiale audio-video privind instituții juridice de interes”, acestea din urmă de negăsit pe site.
Un raport parțial de cheltuieli pentru perioada 5.09.2018-24.07.2020 indică sume generoase acordate managementului de proiect și, în mod bizar, consultanței juridice: din cele aproximativ 5.000.000 lei cheltuite, salariile și onorariile pentru consultanță reprezintă aproape jumătate, adică rotunjit 1.500.000 lei salariile managerilor de proiect, plus aprox. 880.000 lei consultanță și experți.
Nu aflăm din descrierea proiectului de ce ar plăti CSM atâta consultanță juridică pentru un proiect al magistraților.
S-au făcut cheltuieli „tip FEDR” cum sunt menționate în ghidul solicitantului, adică achiziții de echipamente, dotări pentru locații etc. în valoare de aproape 1.700.000 lei.
Au rămas pentru cursurile de formare și organizarea de evenimente sume mult mai mici: 460.000 lei, iar pentru informare, comunicare, tipar în jur de 110.000 lei, plus tot atât pentru taxe, abonamente, acorduri etc. Restul, cca. 200.000 lei, s-a dus pe deplasări.
Din configurația cheltuielilor parțiale ale proiectului e greu de evaluat dacă obiectivele enunțate au putut fi atinse, așa cum au fost ele formulate:
- Comunicarea publică îmbunătățită și abordată unitar la nivelul sistemului judiciar
- Grad ridicat de acces la justiție prin facilitarea accesului la informații privind sistemul judiciar și serviciile furnizate cetățenilor
- Nivel ridicat de informare, conștientizare a drepturilor și a gradului de educație juridică a publicului
Educarea publicului cu pliante și broșuri este nu doar ineficientă, dar și depășită în era digitală.
Danileț face diferența
Judecătorul Cristi Danileț a fost exclus din magistratură de CSM pentru câteva imagini din perimetrul său privat postate pe Tik Tok și sub pretextul că ar face parte din organizații neguvernamentale calificate de inspectorii judiciari ca „politice”. Una dintre organizații este VeDemJust, alta este Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană, niciuna cu caracter politic.
Cristi Danileț este magistratul care bate drumurile țării pentru a face educație juridică în școli.
Dan Perjovschi, artist plastic implicat în proiecte sociale, își amintește cum s-a născut aplicația pentru informare juridică pentru elevi Lege-n-Dar. „La invitația lui Cristi Danileț am făcut vreo 60 de desene pentru o aplicație despre Justitie pentru telefonul mobil. Aplicația era construită pentru liceeni ca să vadă ce drepturi și ce obligații juridice au acasă, la scoală, în societate.
Multă lume a muncit pentru acest proiect. Din experienta mea, e singurul proiect de acest fel care se adresează tinerilor pe limba lor (celular, app etc). Cristi Danileț a făcut și un manual clasic despre Justiție. El l-a conceput, el a găsit finanțare, el l-a tipărit și acum îl duce direct în școli cu ajutorul unor asociații”, a postat artistul pe pagina sa de Facebook.
Grupul pentru Dialog Social i-a acordat lui Danileț premiul pe anul 2021. Printre argumente se numără faptul că magistratul este „o voce esențială a spațiului nostru public”, militant pentru independența justiției și pentru democrație, și, totodată, pentru că „a făcut un serviciu public esențial pentru România europeană: a inițiat discuția despre necesitatea educației juridice în școli” contribuind, împreună cu asociația sa, la introducerea în programa școlară a educației juridice ca disciplină opțională.
Asociația VeDemJust a fost înființată la 10 decembrie 2015. Membrii sunt juriști, profesori, elevi. Scopul său este unul complex și include: promovarea libertăţii, întărirea democrației, susţinerea statului de drept, buna guvernare, promovarea şi apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Principalul său proiect este educația juridică pentru elevi și tineri.
