Educație financiară și matematică aplicată. Elevii unui liceu din Breaza învață cum să-și gestioneze banii în cadrul orelor de matematică, iar în cadrul orelor de limba și literatura română, aceștia află lucruri interesante și motivante.
Cum ar fi dacă educația financiară s-ar împleti cu programa școlară? Dacă în loc de încă o materie cu cerințe noi, orele de matematică sau literatură ar cuprinde și bucăți de informații pe care elevii le-ar putea aplica în viața de zi cu zi?
Informațiile utile sunt reținute mai ușor de copii
Răspunsul l-am aflat la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza, Prahova, unde informații practice atât de necesare vieții se îmbină cu materia orelor de curs, iar elevii pleacă de la școală cu cunoștințe de oameni mari.
La matematică învață să calculeze dobânda sau reducerile din magazine, iar la limba română află că Vitoria Lipan era o femeie de afaceri, pricepută la negocieri.
Am participat la trei ore obișnuite, de la trei clase diferite și am descoperit că informațiile utile sunt mai ușor reținute de elevi atunci când teoria se îmbină cu practica și exercițiile de pe tablă îi ajută să înțeleaga mai bine lumea adulților, din care vor face parte și ei într-o zi.
Toate acestea în cadrul proiectului LifeLab, un proiect educațional BCR Școala de Bani, care integrează concepte financiare la nivel interdisciplinar, în toate ciclurile de învățământ.
Citește și: Mentoring. Este sublim de necesar, dar lipsește aproape cu desăvârșire
Prima ediție a proiectului a avut loc anul trecut în două școli, unde 50 de profesori și 1.200 de elevi și-au îmbogățit cunoștințele financiare.
A doua ediție a programului, din anul școlar 2024-2025, a fost extins către alte 10 școli din 4 județe din România: Brașov, Mureș, Prahova și Suceava.
Mărunțilă și Bancnoțilă îi învață pe copii cum să economisească
La 9 dimineața, 19 elevi de clasa a doua, îmbrăcați în tricouri sau cămăși albe și pantaloni sau fuste negre sau bleumarin stau cuminți în băncile lor.
Mărunțilă și Bancnoțilă sunt personajele poveștii lor, iar pe cel din urmă întreaga clasă are rolul de a-l învăța să economisească.
Lecția începe cu originea negocierilor: trocul. „Trocul înseamnă să faci schimb de produse cu altcineva, dar să fie de aceeași valoare”, spune o elevă din primele rânduri.
Apoi, pe rând, copiii ies la tablă și fac perechi de produse potrivite pentru troc: mere cu pere, pește cu carne, rață cu găină sau castraveții cu roșii.
Citește și: Ce înseamnă pentru România ignorarea studiilor universitare
Ora continuă cu categorisirea monedelor și bancnotelor sau diferențierea dintre nevoi și dorințe. Apoi, copiii calculează restul pe care l-ar primi la magazin, în funcție de suma pe care o au și cheltuielile pe care le fac.
Din spatele clasei, tabla digitală se vede în fundalul mâinilor ridicate ale elevilor. Fiecare dintre ei contribuie cu câte un răspuns la întrebările profesoarei:
- „pe bancnota de 100 de lei este Ion Luca Caragiale”;
- „rechizitele sunt nevoi”;
- „bicicleta este o dorință”;
- „ținem banii într-un portofel, dacă-i cheltuim și într-o pușculiță, dacă economisim”.
Continuarea în PressOne
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: pressone.ro)
