Celebra Ordonanță 114/2018, care a stabilit ca de la 1 ianuarie 2019 salariul minim în domeniul construcțiilor să crească la 3000 de lei pe lună, pune în pericol proiectele cu finanțare europeană. Astfel, valoarea unui proiect derulat cu fonduri europene poate crește peste noapte cu până la 10%, iar cele mai afectate sunt comunele, care nu își permit să plătescă diferența, spun primarii. De exemplu, comuna Mihail Kogălniceanu din județul Constanța trebuie să plătească de la bugetul local circa 800.000 de euro din cauza OUG 114, bani pe care nu îi are. Administrația locală este nevoită să se împrumute sau să vândă din terenuri pentru a nu pierde banii europeni.
De la momentul în care începi să croiești un proiect cu finanțare europeană și până ajungi ca lucrările să fie efectiv demarate, durează aproximativ 2-3 ani. În acest timp, într-un stat cu o politică fiscală impredictibilă, regulile care se schimbă în timpul jocului pot afecta finanțările europene.
Așa s-a întâmplat în România, atunci când Guvernul a stabilit prin Ordonanța nr. 114 din 28 decembrie 2018 ca salariul minim în domeniul construcțiilor să crească, peste noapte, la 3000 de lei pe lună. Guvernanții au făcut asta după ce au declarat sectorul construcțiilor sector prioritar, de importanță națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019. Motivația guvernanților a fost penuria de forță de muncă din acest sector, însă nu au luat în calcul și efectele pe care le vor avea modificările fiscale pentru proiectele în curs de derulare, atât cele cu bani guvernamentali, cât și cele cu cofinanțare europeană.
Astăzi, la patru luni de la intrarea în vigoare a OUG114, primarii de mici comune, sau de mari orașe, încă încearcă să găsească soluții pentru acoperirea diferenței de preț care a decurs din majorarea salariilor minime în domeniul construcțiilor. Cei care nu vor reuși să identifice aceste fonduri suplimentare vor pierde finanțările europene. Mulți primari se gândesc să vândă terenuri din comune sau să se împrumute pentru a duce mai departe proiectele începute.
Regulie schimbate în timpul jocului aruncă în aer bugetele administrațiilor locale
România se confruntă în ultimii ani cu un exod masiv al forței de muncă. În niciun domeniu antreprenorii nu mai găsesc oameni calificați care să acopere nevoile. Pentru asta, statul român a început să se orienteze spre țările asiatice și să semneze parteneriate prin care să aducă în România mână de lucru proaspătă. Așa s-a întâmplat cu Vietnamul, care a trimis în țara noastră muncitori în construcții și care va mai trimite, până în 2020, alte noi contigente de muncitori.
O altă măsură pe care guvernanții români au considerat-o potrivită a fost crearea unui mediu atractiv în domeniul construcțiilor prin creșterea salariului minim la 3000 de lei lună pentru cei care lucrează pe șantiere.
Doar că nu au luat în calcul că aceste creșteri salariale vor avea efecte asupra proiectelor în derulare și nici nu au reușit să identifice soluții pentru a rezolva această problemă.
Pe scurt, creșterea salariilor a majorat automat și manopera pentru lucrări, iar primul lucru pe care constructorii l-au făcut a fost să ceară beneficiarului, în speță administrațiilor publice locale, actualizarea prețurilor.
În situația în care legea îi obligă să facă asta, cei mai harnici primari, care derulează cele mai multe proiecte, sunt și cei mai dezavantajați, pentru că presiunea pe bugetele lor este cea mai mare. Și nimeni nu le-a oferit și soluții.
Mihail Kogălniceanu este o comună cu 10.000 de locuitori din județul Constanța. În prezent are în derulare cinci proiecte europene în valoare de aproximativ 4 milioane de euro și alte investiții pe bani guvernamentali de încă 6 milioane de euro. Efectele OUG114 pe bugetul local al comunei în anul 2019 se ridică la aproximativ 800.000 de euro, sumă pe care nu o poate acoperi din bugetul local. Cum de la guvern încă nu s-a găsit nicio soluție clară, administrația locală se gândește să vândă terenuri sau să facă împrumuturi pentru a nu pierde finanțările europene, în primul rând.
„Majorarea salariilor lucrătorilor din construcții afectează devizul general al investițiilor, manopera. Acum depinde când a fost încheiat contractul, sau când a fost făcut proiectul. În funcție de asta ajunge să se majoreze manopera de la 11 lei pe oră, până la 17,928 lei, cât este în momentul ăsta. În valoarea totală a investițiilor pe care le avem în comuna Mihail Kogălniceanu ajungem la o majorare de 800 de mii de euro. Pentru o parte din proiecte, care sunt începute și sunt în diverse faze, acolo influența este foarte mică, dar avem proiecte la care de-abia de acum am terminat licitațiile și vom începe să facem execuția. Mai mult decât atât, bineînțeles că toți constructorii au venit imediat cu actualizarea iar noi trebuie să găsim sursa de finanțare, de unde să putem acoperi. Din banii europeni nu avem cum, pentru că sunt cheltuieli neeligibile, iar tot ce este neeligibil trebuie să suporte bugetul local. Deci este clar că nu avem cum din fonduri europene. Nu știu, în momentul acesta nu ne permitem să pierdem vreun proiect cu fonduri europene. Ne gândim la vânzări de terenuri dacă există, ne gândim la împrumuturi. Pentru că noi în acest moment nu avem niciun fel de împrumut, niciun fel de datorie. Sau, guvernanții ne-au promis că se va crea fondul acela de dezvoltare și de acolo ne vor acorda dânșii. Dar atâta timp cât nu au apărut normele de aplicare, momentan nu știu ce o să facem. Noi avem aproximativ 24 milioane de lei numai investițiile anul acesta, și aproape 15 milioane este dezvoltarea, deci în total avem vreo 39 de milioane, cu surse proprii și surse atrase, inclusiv fondurile europene. Normal bugetul nostru este de aproape 4 milioane de euro pe an. Este presiunea foarte mare pe buget să avem 800 de mii de euro. Nouă niciodată după ce am scăzut cheltuielile de funcționare nu ne-au rămas 800 de mii de euro ca să putem să facem investiții din banii noștri. Și mai mult decât atât, anul ăsta ne-au pus în cârcă și asistații social și handicapul, și alte chestii care pentru noi ca influență pe buget înseamnă un minus de aproape 2,5 milioane lei.“
Ancuța Belu, primarul comunei Mihail Kogălniceanu din județul Constanța
În aceeași situație se află și altă administrație locală, de această dată din județul Tulcea. Primarul localității spune că impactul pe bugetul său va fi de aproximativ 500.000 de euro. Se consideră un caz fericit pentru că are ceva economii, dar totuși nu știe dacă va reuși să acopere majorările pentru toate proiectele:
„Această ordonanță a fost dată la sfârșitul anului trecut fără să fie o consultare mai ales cu autoritățile publice locale, care sunt foarte afectate. Crescând contribuțiile salariale crește evident și manopera, dar crește inclusiv și orice produs finit. Dacă eu ca antreprenor dau mai mulți bani către stat privind salariile unui agajat, este logic că și ceea ce produc trebuie să-i măresc prețul ca să recuperez. Deci totul crește. Însă noi trebuie să ne actualizăm acum contractele cu valoarea manoperei crescute. Asta înseamnă că primăriile au următoarele variante: când a fost o licitație asupra proiectului în sine, cel care a câștigat licitația, teoretic, câștigă cu un preț mai mic decât valoarea contractului de finanțare. Dacă se întâmplă așa, primul lucru pe care îl poți face este să iei diferența în baza actualizării devizului din valoarea contractului de finanțare. Spre exemplu, eu dacă am prins o finanțare de 100 de mii din fonduri europene, s-a licitat la 80 de mii, mai am 20 de mii la dispoziție. Nu mai este eligibil ceea ce depășește, într-adevăr. Dacă există economii acolo, cum se întâmplă la mine până acum, nu mai trebuie să mai pun din bugetul local. Domnul ministru Teodorovici, când a fost întrebat de Asociația Comunelor din România ce se întâmplă când nu este economie și când diferența reprezintă în plus față de valoarea contractului de finanțare, a răspuns că în aceste condiții obligatoriu trebuie să se dea din bugetele consiliilor județene. Și s-a pus următoarea întrebare: și dacă consiliile județene îți trimit o hârtie că nu au, noi primăriile astea care abia așteptăm un fond de finanțare dar nu avem resurse de unde dăm? Pentru că noi avem bugetul afectat nu doar sub auspiciul acesta. Ordonanța 114 mărește contribuțiile și ale angajatorului primărie, și deci are cheltuieli mai mari în anul ăsta cu salariile. Domnul Teodorovici a răspuns: atunci vom face tot posibilul și o să vă dăm noi prin rectificare. În orice caz, până vor da ei rectificare, dacă o vor da, primăriile trebuie să pună din buzunarul propriu sau să se împrumute pentru că altfel pierd un contract de finanțare. Și dau un exemplu. La un proiect integrat de 1,5 milioane de euro valoarea contribuțiilor în plus cred că se ridică la peste 100 de mii de euro. Și atunci nu se știe de unde îi pui. Eu repet, la mine este un caz fericit, până acum am economie și îmi acopăr de acolo. Doar la ce am licitat până acum, la ce nu am licitat nu știu încă. La câte proiecte am acum cred că se ridică cheltuielile în plus la peste 500 de mii de euro. Impactul este până în 10%, între 5% și 10%. Este foarte mult. Numai niște iresponsabili pot face niște legi care să afecteze proiectele în curs. Noi ne plângem că nu accesăm fonduri europene și tu mai vii cu o lege din asta. Antreprenorul nu are nicio vină. El trebuie să plătească salariu minim pe economie 3000 de lei.“
Ștefan Ilie, primarul comunei Luncavița
OUG 114 alungă firmele de la licitații
Un alt efect al prevederilor Ordonanței nr. 114 în domeniul construcțiilor a fost punerea de presiune suplimentară chiar pe firmele de construcții.
Spre exemplu, licitațiile în curs la momentul adoptării OUG 114 au în spate documentațiile vechi, care cuprind prețurile neactualizate. În condițiile în care toate materialele de construcții au crescut în urma majorării salariului minim, iar prețurile din documentații nu sunt actualizate, firmele de construcții au început să nu se mai prezinte la licitații. În cazul proiectelor europene, din nou, acest fenomen poate duce la pierderea finanțărilor.
Valeria Tudora, expert în achiziții publice și fost vicepreședinte al Asociației Naționale a Specialiștilor în Achiziții, afirmă că, deși OUG114 prevede actualizarea manoperei în investițiile în derulare, instituțiile nu precizează încă modalitatea de actualizarea. Pe scurt, nimeni nu știe cum vor evolua lucrurile în acest segment și, momentan, investițiile sunt puse sub semnul întrebării:
„Celebra ordonanță 114/2018 are efecte și în sistemul de achiziții publice. Creșterea valorii salariului minim pe economie a dus la creșterea valorii manoperei dar și a prețului materialelor de construcție. Acest lucru a făcut ca beneficiarii unor contracte încheiate cu Autorități Publice să solicite actualizarea prețului contractelor. Ca o ironie, cele mai defavorizate autorități au fost cele care au mai multe lucrări, investiții în derulare, deoarece sunt nevoite să suporte din bugetul local diferențele de bani rezultate. Lucrurile nu sunt foarte simple, autoritățile publice, beneficiare de contracte de finanțare dar și finanțatorii nu știu, nici în prezent, cum anume să actualizeze prețul contractelor încheiate. ANAP a emis o instrucțiune în acest sens, dar această instrucțiune mai mult a încurcat lucrurile. În loc să clarifice modalitatea de actualizare a manoperei (precizând clar care este manopera de referință: cea de la întocmirea ofertei sau cea de la semnarea contractului?) a creat și mai mare confuzie prin introducerea posibilității de actualizare a prețului materialelor, fără a preciza modalitatea de actualizare a acestor prețuri. În opinia mea, această instrucțiune adaugă la lege.“
Valeria Tudora
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
