Egoismul românesc și proiectul Intermarium

Data:

spot_img

România a temporizat până acum punerea în aplicare a planurilor prin care să asigure legături stabile și rapide de transport între cele trei mări europene: Marea Neagră – Marea Baltică – Marea Mediterană.

Președintele Klaus Iohannis a vorbit, totuși, la summitul Inițiativei Celor Trei Mări de luni de la Riga despre două dintre proiectele care interesează în mod special România:

1) Rail-2-Sea, care vizează dezvoltarea și modernizarea unei linii de cale ferată lungă de 3.663 de kilometri care să lege portul polonez de la Marea Baltică, Gdansk, de portul românesc de la Marea Neagră, Constanța.

Traseul va traversa Polonia, Slovacia, Ungaria și România, iar această cale ferată urmează să fie folosită atât în scopuri civile, cât și militare. Termenul inițial de finalizare a legăturii Gdansk-Constanța era 2029, dar războiul din Ucraina ar putea grăbi lucrurile;

2) Via Carpathia, autostrada care ar trebui să lege portul lituanian la Marea Baltică, Klaipėda, de Constanța și de Salonic, portul grecesc la Marea Egee, trebuia să fie gata în 2025, dar după cum spunea Klaus Iohannis, legătura poate fi făcută mai repede, folosind drumuri rapide și bucăți de autostradă care sunt deja gata.

Inițiativa Celor Trei Mări reunește 11 state foste socialiste, dar membre ale UE, aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră: Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia, cât și Austria. Proiectul are rădăcini în secolul trecut, dar a început să fie discutat mai ales după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.

Aceste state care s-au aflat dincoace de Cortina de Fier au constatat că fiecare dintre ele avea conexiuni bune pe șosea, pe cale ferată și prin conducte de gaz și petrol cu fostul spațiu sovietic, dar că legăturile dintre ele erau precare sau inexistente. 

Profesorul american Alexander J. Motyl de la Universitatea Rutgers vedea acest proiect încă de la debutul său ca posibilă strategie pentru salvarea Ucrainei, numai că, deși traseele care legau Baltica de Marea Neagră puteau fi mai directe prin Ucraina sau cel puțin se puteau ramifica traversând și această țară, ele n-au fost puse pe hărțile Inițiativei Celor Trei Mări. 

Citește și: INTERVIU Mulți români din diaspora nu povestesc cum au câștigat banii și cât au suferit

La summitul de la Riga, Ucraina a fost, în sfârșit, invitată, iar legarea Celor Trei Mări între ele pe cale terestră, digitală și energetică se întoarce la ideea inițială a Intermariumului și la viziunea lui Józef Piłsudski din anii 1920, care voia să oprească în perioada interbelică „expansionismul german în vest și imperialismul rus în est” și urma să includă Polonia, Lituania, Belarus și Ucraina, și „astfel să recreeze parțial comunitatea medievală polono-lituaniană”.

Cu toate că România a sprijinit declarativ ideea conexiunilor dintre statele situate între mările europene, practic nu a făcut mai nimic și nici până azi nu există o autostradă care să lege Estul țării de Vest sau Nordul de Sud, iar infrastructura de cale ferată a fost lăsată în paragină în mod voit în ultimii 30 de ani.

Când premierul Ungariei, Viktor Orban, a propus linii ferate de mare viteză care să lege Transilvania de Ungaria, România a rămas tăcută, iar trenurile românești merg la fel de încet ca acum mai bine de 100 de ani. Apoi, Bucureștiul, fără să spună că refuză să facă o conductă revers, care să ducă gaz din România în Ucraina, a tergiversat proiectul sine die.

De altfel, gazoductul Iași-Chișinău, proiectat cu un diametru meschin să nu poată transporta prea mult combustibil, pare să fie, deocamdată, gol, iar conexiunile pe calea ferată cu Ucraina și Republica Moldova se fac greoi, din cauza ecartamentului diferit, dar și pentru că cele mai noi soluții tehnice nu au fost încă importate.

Continuarea, în Deutsche Welle

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Articolul precedent
Articolul următor
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Erdoğan versus Assad: Game Over

Imediat după 7 octombrie 2023 am scris un articol...

Miorița și maskirovka

Rezultatele alegerilor de la noi se datorează parțial și...

Ciolacu fuge de propria grea moștenire

Marcel Ciolacu fuge de propria moștenire, nu vrea să...

Cum am devenit personaj într-un roman al Revoluției

Zilele acestea, când se organizează în Timișoara aniversări și...