Cum s-a transformat diaspora României în inamicul public nr. 1 care ne infectează

Lucrătorii români în străinătate au fost considerați sprijinul financiar al României, dar odată cu apariția pandemiei, devin țapi ispășitori ideali dacă se întorc în țară.

Un număr mare de persoane care lucrează în străinătate s-a întors în România pe parcursul lunii martie. Numărul lor este depășit doar de incapacitatea statului de a oferi estimări credibile vizavi de numărul românilor întorși în țară de la începutul pandemiei COVID-19 în vestul Europei. Intrarea lor în carantină instituțională sau izolare la domiciliu s-a organizat oficial abia după ce s-au închis frontierele României.


În același timp este de notat tendința, din ce în ce mai intensă, de a stigmatiza persoanele care s-au întors în țară pe baza presupunerii că ei ar fi adus și răspândit virusul în România. Practic în numeroase grupuri de Facebook și platforme de discuție apare – articulată cu mai multă sau mai puțină indignare – întrebarea: Cine sunt acești oameni și de ce vin acasă?

Există doi factori care alimentează generalizările și ostilitatea:

  • cele mai mari comunități ale diasporei se află în Italia și în Spania, adică în țările europene cele mai afectate de noul coronavirus în momentul de față;
  • crește numărul relatărilor conform cărora unii dintre cetățenii reveniți din aceste zone nu au respectat recomandarea izolării la domiciliu, comunicată în 21 februarie și între timp devenită obligație.

Între timp, în opinia publică din România se modifică sensurile date noțiunii de diaspora. Sunt chiar și persoane care pur și simplu refuză să mai folosească această expresie în legătură cu persoanele recent revenite în țară, deoarece în ultimii ani ea s-a referit la emigranții activi din punct de vedere civic, implicați în modernizarea României.


Am discutat cu sociologi, cercetători care se ocupă de fenomenul emigrării pentru a înțelege mai bine fenomenul: Cine sunt de fapt persoanele recent revenite din străinătate? De ce s-au întors acum? De ce nu este corect să-i considerăm un grup omogen?

Sipos Zoltanhttps://atlatszo.ro/
Zoltán Sipos (1980, Cluj-Napoca) este fondatorul şi redactorul şef al Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă), portal de investigaţii ce are ca focus comunitatea maghiară din România. Mai demult, din 2001 până în 2014, a lucrat ca şi jurnalist şi redactor la portalul de internet Transindex.ro. Absolvent de filosofie, iar apoi master în sociologie la Universitatea Babeș-Bolyai.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Cîțu a anunțat prioritățile legislative, după demiterea lui Voiculescu

În timp ce alianța USR-PLUS cere PNL să-l schimbe pe Florin Cîţu după demiterea ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, premierul pozează în șef de guvern liniștit și iese în mediul online cu prioritățile din agenda zilei.

Care este testul potrivit pentru descoperirea anticorpilor COVID-19?

Sunt teste specifice prin care poți afla dacă ai sau nu anticorpi COVID-19. Află care este cel mai potrivit dintre ele, conform unui medic...

Cum a modelat pandemia percepțiile geopolitice în Republica Moldova

Pandemia a modelat percepțiile cetățenilor Republicii Moldova despre Est și Vest. Dacă în urmă cu un an Rusia și China punctau abil la capitolul...