Energia nucleară revine ca modalitate de a atinge neutralitatea climatică până 2050, fiind susținută, în cadrul primului summit privind energia nucleară, desfășurat la Bruxelles, de mai multe țări.
Cei care sunt contra au avertizat asupra riscurilor pe care le implică extinderea producției de energie nucleară. În același timp, energia regenerabilă rămâne esențială în dezbaterea UE privind energia și clima.
Energia nucleară – un subiect tabu
Promovarea energiei nucleare a fost mult timp tabu la Bruxelles, dar un summit de profil înalt a transmis mesajul că energia atomică – prezentată acum de susținătorii ei ca fiind esențială pentru combaterea schimbărilor climatice – este din nou în actualitate, potrivit ENR.
În cadrul întâlnirii, 32 de țări din întreaga lume care operează în prezent centrale nucleare sau care doresc să extindă energia nucleară au adoptat o Declarație privind energia nucleară.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și țările își reafirmă „angajamentul ferm față de energia nucleară ca o componentă-cheie a strategiei noastre globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră atât din sectorul energetic, cât și din cel industrial, de asigurare a securității energetice, de creștere a rezilienței energetice și de promovare a dezvoltării durabile pe termen lung și a tranziției către o energie curată”, potrivit unui comunicat de presă.
50 de țări prezente
Primul summit organizat de AIEA pentru promovarea energiei nucleare a reunit reprezentanți din aproximativ 50 de țări – din UE, dar și Statele Unite și China – și 25 de lideri, printre care președintele francez Emmanuel Macron.
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a reamintit că la conferința COP28 privind clima s-a convenit să se „accelereze” implementarea energiei nucleare.
„Energia nucleară este o fundătură costisitoare. Este un joc de subvenții masive care pur și simplu nu se amortizează”. El a adăugat că „construirea de centrale nucleare este incredibil de costisitoare, durează o veșnicie și nici măcar nu produce suficientă electricitate”, a declarat principalul politician german pentru climă din partea Verzilor din Parlamentul European, Michael Bloss.
Susținătorii energiei nucleare o promovează drept o modalitate de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, în conformitate cu obiectivele UE în materie de climă, scrie ENR.
Cei care se opun extinderii energiei nucleare în Europa atrag atenția asupra riscurilor ridicate, precum dezastrele de la reactoarele de la Cernobîl (1986), care făcea parte pe atunci din Uniunea Sovietică, și de la Fukushima, Japonia (2011).
12 țări au reactoare
În prezent, în douăsprezece dintre cele 27 de state membre ale UE sunt în funcțiune reactoare nucleare, iar în Slovacia și Franța sunt în construcție două noi centrale nucleare.
De departe, cele mai multe sunt situate în Franța. Polonia intenționează, de asemenea, să repornească un program de energie nucleară, iar Republica Cehă are în plan să construiască noi reactoare, deși nu este clar câte.
Franța: campionul UE în domeniul nuclear
În ultimii doi ani, Franța, pionier în domeniul atomic, a fost decisivă în elaborarea unor reglementări mai favorabile și în readucerea energiei nucleare pe agenda UE. 56 din cele 100 de centrale nucleare din Europa se află în Franța.
În calitate de putere nucleară, Franța nu se bazează doar pe această pentru aprovizionarea cu energie.
Franța este singurul membru al Uniunii Europene care deține arme nucleare, după ce Regatul Unit a părăsit oficial blocul în 2020.
Ministerul francez al Apărării a anunțat o colaborare cu Électricité de France (EDF), principala companie energetică a țării, pentru a produce tritium, relatează ENR.
La începutul anului 2023, Franța era vârful de lance al promovării unei „alianțe nucleare” formată dintr-o duzină de membri ai UE, printre care Polonia, Bulgaria, Finlanda și Țările de Jos, cu scopul de a avea o pondere în politică.
Franța și Bulgaria au semnat în februarie un acord în domeniul energiei nucleare, care permite companiilor industriale din ambele țări să participe la întreținerea centralelor existente și la noi proiecte.
În ianuarie, ministrul bulgar al energiei, Rumen Radev, și secretarul adjunct al SUA pentru afaceri internaționale, Andrew Light, au semnat, de asemenea, un acord interguvernamental de cooperare privind un proiect nuclear la centrala nucleară de la Kozlodui și un program nuclear civil în Bulgaria.
La 21 martie, Parlamentul bulgar a votat în mod concludent ratificarea acordului.
Ambițiile europene în materie de energie nucleară cresc
România intenționează să devină un lider regional în domeniul energiei nucleare, a declarat președintele Klaus Iohannis la Summitul pentru energie nucleară de la Bruxelles. El a subliniat că schimbările climatice reprezintă „o provocare globală”, care necesită o acțiune coordonată și măsuri ambițioase.
Serbia nu are nicio experiență în domeniul energiei nucleare, a declarat președintele sârb Aleksandar Vučić la summit. El a spus că Serbia se confruntă cu trei probleme: lipsa de know-how și de experți în utilizarea energiei nucleare, lipsa de finanțare și mentalitatea actuală a populației.
Liderul de la Belgrad a adăugat că Serbia este interesată să obțină cel puțin patru reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR), dar a precizat că va avea nevoie de sprijin financiar din partea principalelor state UE, conform ENR.
Suedia are în prezent șase reactoare nucleare în funcțiune, la Forsmark, Oskarshamn și Ringhals, toate construite în anii 1980. Șase reactoare mai vechi au fost închise între 1999 și 2020.
Sursele regenerabile rămân esențiale în dezbaterea privind energia
În ciuda poziției mai permisive a UE, dezbaterea dintre energia nucleară și cea regenerabilă continuă să alimenteze un conflict între Paris și Bruxelles.
Franța nu a reușit să atingă obiectivele stabilite de UE în materie de energie regenerabilă în 2020, dar refuză să se revanșeze, argumentând că amprenta sa de carbon este suficient de redusă datorită energiei nucleare.
Poziția Franței nu este apreciată de mulți activiști de mediu și de țări din UE precum Spania, Austria, Germania și Luxemburg, care împreună formează o alianță „Prietenii energiilor regenerabile” în cadrul blocului comunitar.
Europarlamentarul german Michael Bloss, membru al Grupului Verzilor, a declarat: „Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru dezvoltarea energiei regenerabile. Relansarea dezbaterii nucleare acum nu va face decât să blocheze progresul. Așa ne punem în pericol poziția de lider în Green Deal”.
Deși nu are centrale nucleare, Portugalia are o legislație extinsă în domeniul acesta, în special în domeniul radiologic. Există numeroase organisme în diferite ministere cu responsabilități în acest domeniu – de exemplu, pentru controlul centralei nucleare Almaraz din Spania, care folosește apa râului Tagus (care curge în ambele țări) pentru răcire, scrie ENR.
Privind în afara UE, Macedonia de Nord, de exemplu, nu are centrale nucleare, dar s-a angajat să renunțe la cărbune până în 2027.
Macedonia de Nord a elaborat primele legi și acorduri privind investițiile strategice în sectorul energetic, pentru a facilita și accelera investițiile în centrale electrice regenerabile. Primele patru proiecte sunt centralele solare Pehčevo și Stipion, o instalație de cogenerare în Skopje și o centrală fotovoltaică cu motoare pe gaz.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
