Eoliene în Marea Neagră nu vor putea fi instalatate mai devreme de 2031-2032, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-un interviu acordat PRESShub. Deocamdată nu există nici măcar o lege care să reglementeze activitatea off-shore wind pe platoul românesc al mării.
„Nu avem încă o lege. Dar am lucrat foarte mult la acest proiect legislativ. E început dinainte de mandatul meu și am reușit să-l concretizăm, adoptându-l în Guvern și înaintând-l Parlamentului.
Este în procedură de urgență. Ne așteptăm ca până în martie legea să fie adoptată. A fost lucrată cu Departamentul de Stat din Statele Unite, cu instituțiile similare din Olanda, Olanda fiind un campion european pe offshore wind, cu sprijinul Danemarcei și al altor state care sunt mai avansate decât noi pe proiecte de offshore wind”, a explicat ministrul Energiei.
Eoliene în Marea Neagră vor funcționa abia din 2031
Primele centrale eoliene în Marea Neagră vor începe să funcționeze abia din 2031-2032, susține Sebastian Burduja.
„Un proiect în sine, ca să îl faci, durează 5-7 ani. Nu este un proiect ușor de executat. Pentru asta adoptăm legea.
După aceea, Ministerul Energiei va fi responsabilizat să fac un studiu pe toată zona din Marea Neagră care ține de teritoriul românesc și să identifice ceea ce se numește «go-to areas».
Deci, zonele în care un investitor se poate duce să pună astfel de centrale eoliene, fără să afecteze biodiversitatea, mediul, traseele păsărilor care trecut acolo și așa merge.
O serie de considerații pe care și alte state le-au luat în calcul și așa ne-au sfătuit: «Domnule, nu intrați direct cu investiții, că s-ar putea să nu poată dezvolta. Mergeți și faceți un studiu pe toată zona»”, a precizat ministrul Energiei.
Studiu se va termina în 2025, la jumătatea anului, și pe baza sa vor fi dezvoltate capacități punctuale, acolo unde sunt permise.
„Și vorbim de investiții foarte mari. Sunt investii de miliarde de euro. Atât costă să faci un parc eolian care să și renteze în offshore în Marea Neagră”, a mențoonat Sebastian Burduja.
Citește și: Învățăm de la norvegieni despre energia sănătoasă
România investește 1 miliard de euro în rețeaua de gaz. Merită?
Guvernul anunța, încă din 2020, că va aloca un miliard de euro pentru Programului Național de racordare a populației și consumatorilor non-casnici la rețeaua inteligentă de distribuție a gazelor naturale.
O companie privată a anunțat, anul trecut, că va investi, la rândul său, 1,4 miliarde de euro până în 2027 în reţelele de distribuţie a gazelor şi energiei electrice.
Pe de altă parte, Comisia Europeană consideră gazul un combustibil fosil de tranziție către energia verde. Prin urmare, există riscul ca la un moment dat, nu foarte îndepărtat, să nu mai poată fi folosit. Iar investițiile uriașe în infrastructură să devină inutile.
O soluție avansată de specialiști este crearea unei rețele care să poată face trecerea de la gaz la hidrogen pe aceleași conducte. PRESShub l-a întrebat pe Sebastian Burduja în ce măsură ia în calcul guvernul această posibilitate?
„În primul rând, noi ne așteptăm ca gazul să fie un combustibil de tranziție până când va putea fi înlocuit de o altă sursă de producție a energiei în bandă.
Ne-am asumat cu toții să eliminăm treptat cărbunele ca un combustibil în sectorul energetic. E o sursă de poluare, cred că este de trei-patru ori mai poluant decât gazul, care e tot combustibil fosil. Avem planul acesta de decarbonizare și include reducerea sau chiar eliminarea cărbunelui din mixul energetic și putem discuta de termene.
Dar nu putem să scoatem cărbunele fără să punem nimic în loc. De aceea, și la nivel european m-am pronunțat, și la COP 28 (UN Climate Change Conference – n.r.). Trebuie să avem un plan.
Și de aceea toate statele au spus: triplăm energia nucleară, pentru că n-ai cum să înlocuiești cărbunele doar cu panouri fotovoltaice sau centrale eoliene. Acestea din urmă produc intermitent, când bate soarele, când bate vântul, nu îți produc în bandă și n-ai o stabilitate a Sistemul Energetic Național, care e cea mai importantă”, a explicat Sebastian Burduja.
Citește și: Prosumatorii produc mai multă energie decât centrala de la Cernavodă
Ministrul afirmă că, în aceste condiții, în următorii cel puțin 10 ani nu se va putea scoate gazul din mixul de producție energetică.
„Dar, dacă discutăm de rețea, e o întrebare corectă. Merită să ducem o țeavă de gaze până în vârful muntelui? Probabil că nu. Și aici este o analiză tehnică, care trebuie făcută de Ministerul Dezvoltării Regionale în principal, care a aprobat niște teste de proiecte pentru programul Anghel Saligny.
Nu este doar o chestiune de cât timp mai avem voie să folosim gazul, este și o chestiune de rentabilitate. Este foarte scump să tragem țeava de gaz.
În cât timp amortizăm investiția? Și chiar o dată făcută, vor fi suficient de mulți consumatori acolo, se vor branșa oamenii la rețeaua de gaze când ei sunt obișnuiți să-și ia lemnele”, a recunoscut ministrul Energiei.
Prin urmare, într-adevăr soluția este dualitatea infrastructurii.
„Există studii ale Transgaz și numai care spun că și aceste rețele existente sau cele care se vor face prin Anghel Salin sau alte fonduri pot fi adaptate la un blending cu hidrogen. Vorbim pe termen pe termen lung”, a precizat Sebastian Burduja.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sprijinit cu un grant din partea Islandei, Liechtenstein și Norvegiei, prin granturile SEE 2014-2021, în cadrul proiectului “Energy literacy for an efficient and sustainable Romania. Transversal knowledge transfer and awareness raising between Romania and Norway. (ELES)”
