Guvernul PNL-PSD-UDMR renunță la strâns cureaua odată cu populația, cum anunțase premierul Nicolae Ciucă. Angajările la stat s-au deblocat, iar salariile în sistemul bugetar cresc odată cu taxele.
Cea mai recentă ordonanță a guvernului Ciucă, de săptămâna trecută, mai angajează la guvern, prin diverse ministere, 184 de oameni, impactul anual fiind de 14 milioane de lei. Cu ceva vreme înainte angajaseră o mie de persoane pentru a trece dosarele de pensii în format digital. Lucru care nu s-a întâmplat încă. 600 de noi angajați în poliție – care trebuiau să se ocupe de brățările de urmărire pentru persoanele acuzate de violență domestică – au stat degeaba câteva luni, brățările trebuiau să vină din martie, dar prima a fost montată abia miercuri, 5 octombrie. „Beneficiarul” brățării a tăiat-o a doua zi și a fugit.
Instituţii inventate peste noapte
Se înființează din nou agenții, în plus față de zecile care există deja, ultimele fiind „Agenția pentru investiții străine și promovarea exporturilor” și „Agenția națională pentru egalitatea de șanse între bărbați și femei”. Ca și celelalte agenții, este neclar cu ce se ocupă și de ce, cert este că salariile sunt frumoase și au mulți angajați.
Se mai constituie și o altă bancă de stat, Banca de dezvoltare. Există deja bănci de stat cu care guvernul putea lucra, dar au dezavantajul că acolo nu se mai pot face angajări.
Guvernanții au mărit și subvenția la partide, salariile aleșilor locali și județeni, respectivii vor primi și pensii speciale. S-au mai mărit și taxele și impozitele locale cu 50%, anunță ministrul de finanțe, plus alte măsuri fiscale, gen impozitarea contractelor part-time, care au crescut povara pusă de sectorul privat.
Pe salariile bugetarilor se duce cel mai mare procent din PIB de când există România, 4,2% în primul semestru al anului 2022. În continuare ne împrumutăm cu cele mai mari dobânzi din Europa, iar statul coafează deficitul bugetar, pentru a nu alarma populația.
Guvernanţii ne pregătesc pentru ratarea PNRR
Dacă la măsurile pe partea de personal guvernanții nu au iertat nimic, nu același entuziasm îl găsim pe partea de investiții. Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru România, în valoare de 29,2 miliarde euro. Pentru că obținerea banilor europeni e condiționată de reforme la termene exacte, România a reușit să cheltuie puțin peste 2% din sumele ce i se cuvin. Guvernanții preferă în continuare planurile naționale de dezvoltare gen PNDL, ultimul, botezat „Anghel Saligny”, fiind conceput la fel ca şi cele anterioare, care au avut probleme majore. Dar programele de acest gen au avantajul că banii se pot împărți discreționar, iar controlul guvernamental este aproape inexistent.
Banii europeni din PNRR se plătesc României în tranșe. A existat o plată inițială, prefinanțarea practic, pentru care nu erau condiții de îndeplinit. A doua tranșă trebuia să fie primită în iulie, dar a ajuns abia în septembrie din cauza neîndeplinirii de români a cerințelor agreate împreună cu Comisia Europeană, așa numitele „jaloane”.
În aceste zile România se află din nou în aceeași situație, fiind îndeplinite doar 9 jaloane din cele 24 care trebuiau să fie îndeplinite pentru continuarea finanțării.
Din atitudinea miniștrilor guvernului Ciucă legată de PNRR reiese reticența cu care privesc fondurile europene, politicienii anunțând rând pe rând că PNRR nu e bun, nu se poate face sau nu există posibilitatea de îndeplinire.
Pensionari sacrificaţi de Budăi de dragul „specialilor”
Încă de la lansarea PNRR, botoșăneanul Marius Budăi, ministrul Muncii, a protestat că programul nu permite mărirea pensiilor, deși conform PNRR putea (și încă poate) să mărească pensiile cu peste 20%. Deocamdată, mărirea anunțată de pensii este de 11%, mai puțin și decât prevede legea, care ar stabili o mărire de 15%. Veniturile românilor au crescut în ultima lună cu o medie de 15 lei, în timp ce pentru a acoperi inflația ar fi fost nevoie de 54 de lei.
Periodic, Budăi iese public și declamă că luptă pentru pensiile românilor, ba chiar a dat o declarație – care a generat și un comunicat de presă al PSD – că a negociat la Bruxelles, în timpul unei întâlniri cu oficiali europeni, o mărire a pensiilor românilor. După ce au venit declarațiilor celor prezenți care au spus că Budăi nici nu a deschis gura pe acest subiect, PSD a retras comunicatul.
Împreună cu șeful său de partid, Marcel Ciolacu, Budăi a anunțat acum o lună că vor merge la Comisia Europeană pentru a renegocia PNRR, lucru care nu s-a întâmplat.
Tot ministerul Muncii condus de Marius Budăi ar trebui ca, până la finele anului, să producă o lege a pensiilor care să asigure pensii echitabile și să rezolve problema pensiilor speciale, o cerință foarte importantă a PNRR. Deși este octombrie, nu a fost anunțat niciun proiect al unei asemenea legi.
Planurile lui Daea nu sunt înghiţite de Bruxelles
De o sumă foarte mare din fonduri europene ar trebui să beneficieze și agricultura din România. Ministerul de resort, condus de Petre Daea, ar putea atrage 17 miliarde de euro pentru agricultură, însă nu reușește. Și Daea critică PNRR, pentru că nu prevede bani pentru irigații, asta însemnând, în viziunea ministrului, canale de irigații ca în anii `60, de unde se evaporă o cantitate uriașă de apă, metodă de irigat cu care Comisia Europeană nu a fost de acord.
Planurile agricole făcute de ministerul condus de Daea prevăd sprijin doar pentru marii fermieri, în timp ce Uniunea Europeană acordă finanțări pentru fermele mici și mijlocii și agricultură ecologică.
Comisia a respins în mod repetat planurile aprobate de Petre Daea, explicând și de ce, prin note scrise trimise guvernului. Acesta este un alt jalon unde România e rămasă foarte în urmă, fiind practic imposibil să mai recupereze ceva fără un efort extrem de susținut.
Transporturile merg cu frâna trasă
Și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că este posibil ca România să renunțe la 300 de milioane de euro, prevăzuți pentru modernizare și noi linii de metrou, din cauza termenelor prea strânse din PNRR. Principala condiție acolo e ca România să facă în patru ani cinci kilometri de metrou, adică 1,25 km pe an.
Ministrul Transporturilor spune încă că e prea complicat. Mai există probleme și la proiectele de infrastructură mare în transporturi, unele întârziate, pentru altele nefiind foarte clar care va fi sursa de finanțare.
Nici la Sănătate nu ne facem bine
Un alt ministru cu rezultate foarte slabe la implementarea PNRR este ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Și el a criticat programul pentru diverse aspecte, cel mai important fiind cel la sumei mari prevăzute pentru consultanța la realizarea celor 49 de proiecte de spitale pentru care are finanțare. Apoi a înființat agenția pe care o critica și a plătit toată suma pentru consultanță.
Însă, la partea practică, nici măcar lista spitalelor care trebuie reabilitate încă nu este stabilită, deși a trecut un an de zile.
Pentru cele 49 de spitale sunt prevăzuți 1,7 miliarde euro, bani mai mulți decât au avut toți miniștrii Sănătății din ultimii 30 de ani pentru investiții. Cum lucrările trebuie terminate în patru ani, au fost alese spitale care sunt deja în execuție sau pentru care există proiecte, însă ministrul Rafila nu a definitivat lista.
Un alt capitol din PNRR legat de sistemul de sănătate se referă la medicina de familie. Sunt alocate 180 de milioane de euro pentru modernizarea și retehnologizarea a 3.000 de cabinete medicale. Ministrul Rafila a delegat pentru această problemă un singur consilier, care a stat câteva zile citind documentația, apoi a plecat în concediu, provocând protestele asociațiilor medicilor de familie și pacienților.
De altfel, șeful de partid al ministrul Sănătății, Marcel Ciolacu, este înțelegător cu ministrul Rafila și faptul că nu face mai nimic, declarând zilele trecute că „România nu va avea capacitatea de a atrage toate fondurile din PNRR pentru spitale. Trebuie să avem simțul realității asupra capacității administrative a statului român.” Deci, practic, Ciolacu recunoaște că pilele și membrii de partid angajați în sistemul bugetar nu se pricep și nu sunt în stare să lucreze eficient.
Restanţe la aproape toate capitolele
Întârzieri la îndeplinirea jaloanelor din PNRR mai există la ministerul Mediului, ministerul Dezvoltării, ministerul Educației, ministerul Cercetării/ANCOM, ministerul Investițiilor și proiectelor europene sau ministerul Energiei.
Mai toate țările europene, în afară de Bulgaria, au luat sume mai mari ca România din PNRR, unele țări ca Franța sau Italia, reușind să cheltuie deja sume importante, uneori chiar 25% din suma totală prevăzută în proiectele naționale semnate cu Comisia Europeană. (Cătălin Moraru – MONITORUL DE BOTOȘANI)
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
