Universitatea din Oradea are în derulare proiecte în valoare de 100 milioane lei pentru reabilitarea, eficientizarea energetică și dotarea mai multor facultăți, dar și pentru amenajarea unor laboratoare inovative, inclusiv pentru cercetări geotermale.
Pentru Universitatea din Oradea, pandemia a adus și ceva bun: front de lucru pentru muncitori! Profitând că studenții învățau de-acasă, în ultimii doi ani s-au derulat proiecte ample de reabilitare, care au schimbat fața campusului. În locul unor clădiri anoste și învechite, mii de studenți vor învăța, în curând, în săli care miros a nou și, mai important, sunt dotate cu tehnologii moderne.
Însumate, proiectele de reabilitare a infrastructurii și dotare ale Universității însumează aproape 100 milioane lei, fonduri obținute prin diferite programe de finanțare europene.
Bani „gratis”, așa cum Oradea s-a obișnuit să atragă…
Aproape gata
Un obiectiv încă din strategia asumată pentru anii 2014-2020, campusul Universității din Oradea (UO) se transformă într-unul „smart”, adică inteligent. „Este un proiect POR (n.r. Programul Operațional Regional) scris din 2017, care acum este 90% finalizat. Am avut noroc că în pandemie clădirea a fost goală și s-a putut lucra fără probleme”, spune rectorul Constantin Bungău (foto).
Prin Axa Prioritară 10, „Îmbunătățirea infrastructurii educaționale”, UO a atras finanțare de peste 6 milioane euro (29,9 milioane lei) pentru proiectul intitulat „Smart Campus”, care și-a propus patru mari obiective: să îmbunătățească infrastructura de educație prin reabilitarea clădirilor unor facultăți, să dezvolte capacitățile de educare, cercetare și inovare prin amenajarea și dotarea unor laboratoare, să accesibilizeze clădirile din campus pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, respectiv să extindă campusul prin introducerea în circuitul didactic a unor clădiri dărăpănate și nefolosite până acum.
„Green UO”
Campusul central al Universității, aflat pe strada cu același nume, se întinde pe amplasamentul unei foste școli de jandarmi construite la începutul secolului XX. Clădirile în stil Art Nouveau, azi monumente istorice, au găzduit comenduirea, cazărmi, săli de studiu și locuințe pentru personal până în 1948, când școala de jandarmi a fost înlocuită cu alta, ce pregătea ofițeri și subofițeri pentru Ministerul de Interne.
În 1962, destinația militară a fost schimbată cu cea civilă, aici fiind înființat Institutul Pedagogic de 3 ani, din care apoi s-a născut Universitatea.
Prin „Smart campus”, 6 clădiri cu o suprafață totală de 12.000 metri pătrați au fost reabilitate. „Au fost refăcute din temelii și fiecare clădire este adusă la standardul de green house, adică este eficientă energetic”, precizează Bungău.
Dintre cele șase, doar una singură (compusă din două corpuri) era folosită și până acum de studenți, fiind vorba de sediul facultăților de Științe Economice și Teologie Ortodoxă, aflat de-a lungul străzilor Universității și Făgărașului. O altă clădire se află în apropiere de baza sportivă a Universității și în trecut a fost unitate de tancuri, iar celelalte patru sunt peste drum, în campusul II, toate până nu demult ruinate.
Citește și: VIDEO România nu susține Ucraina. Este împinsă de NATO. Și Washingtonul se miră
Zero energie risipită
Proiectul a presupus izolarea termică a tuturor acestor clădiri, refinisarea interioarelor, reabilitarea instalațiilor și grupurilor sanitare și instalarea unor sisteme moderne de încălzire și răcire, de iluminat și de ventilare.
Clădirile din campus se încălzeau și în trecut cu apă geotermală, Universitatea având propriul foraj și un centru de geotermalism înființat în anii ’90, dar care a fost multă vreme populat cu angajați dornici doar să-și ia salariile. Vechile instalații au fost dezafectate și înlocuite cu altele noi, care fac ca acum Universitatea să folosească mai eficient potențialul de resurse.
„După încălzirea spațiilor, noi aruncam apa geotermală în Peța, la 43 de grade Celsius. Ca să nu mai facem asta, am instalat baterii de pompe de căldură, iar apa geotermală uzată cedează căldura, care apoi este folosită pentru încălzirea încăperilor”, explică rectorul. Practic, aceeași apă geotermală este folosită de două ori, într-un sistem „zero energie risipită”, cum l-au descris universitarii în proiect.
Citește și: Ar trebui România să țină secret dacă ajută sau nu Ucraina?
Sursă de cercetare
Interesant e că țevile de încălzire nu sunt în pardoseală, cum se obișnuiește, ci în tavane. „Dacă am fi montat în pardoseală, trebuia să modificăm ușile de la sălile de curs și amfiteatre, să renunțăm la parchetul care este acolo și care, recondiționat, este foarte potrivit.
Am preferat să coborâm plafonul și să montăm acolo sistemul de încălzire”, spune Bungău. Eficiența este maximă, garantează rectorul, arătând că fiecare sală de curs are acum propriul termostat, prin care studenții și profesorii pot regla temperatura.
Pentru una dintre clădiri, unde s-au făcut și lucrări de mansardare, universitarii au optat pentru o metodă și mai ingenioasă: montarea conductelor de încălzire chiar în placa de beton, ceea ce face căldura să radieze deopotrivă în sus și în jos, încălzind două încăperi concomitent. „Vom studia această soluție, să vedem ce randament are. Se vor scrie multe teze de doctorat aici”, e convins rectorul.
Aula, în șantier
În toate clădirile reabilitate, tot în plafon se găsește și sistemul care asigură ventilarea încăperilor, realizând și funcția de răcire, la nevoie. În plus, toate au sisteme de iluminat LED, mult mai economicoase, iar ferestrele de la sălile de cursuri și seminarii au jaluzele automate, perfecte pentru utilizarea optimă a luminii naturale.
De pe toate coridoarele au dispărut caloriferele mari, iar spațiile nou create vor fi dedicate studenților. „Toate holurile sunt mai largi, vom pune bănci și diferite facilități pentru studenți, să nu mai vrea să plece o zi întreagă de-aici”, promite Bungău.
Proiectul cuprinde și reabilitarea Aulei Magna, cea mai mare încăpere din campus, unde au loc toate evenimentele importante ale Universității. Încă în lucru, aula va avea și ea sisteme moderne de încălzire, ventilație și iluminat, precum și mobilier nou și sisteme audio și de video-proiecție de ultimă generație. „Totul va fi mult mai modern, mai eficient energetic și mai confortabil”, spune rectorul. De altfel, și sălile de curs și amfiteatrele au fost dotate cu mobilier și cu echipamentele necesare de video-proiecție.
Partea a doua
Dintre cele 5 clădiri neutilizate și reabilitate în acest proiect, una, aflată în apropierea bazei sportive, va fi folosită de studenții de la Kinetoterapie, care vor avea la dispoziție aparatură modernă, deoarece proiectul prevede și înființarea a trei laboratoare dedicate recuperării persoanelor cu dizabilități locomotorii.
De asemenea, Universitatea mai amenajează un laborator pentru asistarea studenților cu nevoi educative speciale, unul pentru cercetări ale echipamentelor de energii regenerabile și unul dedicat exclusiv studiilor în geotermalism. „În plus, toate clădirile vor fi dotate cu facilități de acces pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, rampe sau lifturi specifice”, spune și directorul general administrativ al instituției, Adrian Nicula (foto).
Celelalte 4 clădiri reabilitate vor fi și ele pregătite pentru studenți de la diferite specializări, dar și pentru structuri care acum funcționează înghesuite. Proiectul se va închide în această vară, când Universitatea speră că va da startul lucrărilor din Smart Campus II, un proiect finanțat tot prin POR, în valoare tot de 30 milioane lei, prin care se vor reabilita alte trei clădiri din campusul central, cu un total de 13.000 mp.
Ce urmează
Pe lângă investiții în infrastructură, Universitatea închide în curând un proiect de 1,9 milioane lei în Programul Operațional Competitivitate, „e-UOradea – Acces for all”, prin care a dotat cele 15 facultăți cu 800 de tablete, 60 laptopuri, table interactive, sisteme video pentru activități online și routere pentru internet wireless, astfel că acum conectarea nu mai e o problemă niciunde în campus.
Pe de altă parte, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, UO va amenaja și un Parc Științific și Tehnologic: va construi de la zero o clădire pentru laboratoare și birouri unde se vor derula cercetări necesare firmelor locale. Practic, profesorii și studenții vor lucra împreună cu specialiștii din mediul privat, investiția de 18,4 milioane lei (7 milioane euro) fiind finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020. În prezent, se lucrează la proiectul tehnic.
Pe lângă asta, Universitatea caută surse de finanțare nerambursabilă și pentru alte proiecte, precum un amfiteatru în aer liber în campus, o mini-grădină botanică și centru de cercetare pentru studenți ori un bazin de înot.
„Odată finalizate reabilitările la clădiri, 50 de ani nu va mai fi nevoie de investiții, așa că ne putem preocupa de dezvoltare”, zice Bungău. Aflat la al treilea mandat de rector, profesorul recunoaște că aceștia sunt printre cei mai buni ani ai Universității, în care dezvoltarea a prins elan european…
EURO-CERCETARE. Proiecte pe cont propriu
Pe lângă investițiile derulate de administrația Universității, cele 15 facultăți au propriile proiecte cu finanțare europeană.
De pildă, Facultatea de Medicină și Farmacie și cea de Informatică și Științe au atras împreună, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, o finanțare de 4,7 milioane euro pentru a crește rata de participare la stagii de practică a studenților care învață în domenii ce țin de medicină. În cadrul proiectului, peste 300 de studenți au fost recrutați pentru a participa la stagii de pregătire în firme locale de profil, iar alți 200 au participat la cursuri de antreprenoriat.
Tot la Științe, un proiect Hu-Ro intitulat Aquares, cu un buget de jumătate de milion de euro alocat UO, a condus la salvarea nufărului termal, care acum înflorește în lacul artificial din campus (foto), după ce a dispărut din habitatul său natural, Pârâul Peța.
