Eurodeputatul Vlad Gheorghe (USR/Renew Europe) este unul dintre parlamentarii europeni cu cea mai ferventă activitate în ceea ce priveşte protecţia mediului, reducerea poluării şi stimularea folosirii bicicletelor. El însuşi foloseşte, după cum spune, cât de des poate acest mijloc de transport deopotrivă sănătos şi nepoluant.
„O strategie pentru mersul cu bicicleta nu e un subiect ușurel, de vară. Este o piesă importantă din lupta noastră pentru viitorul Europei și trebuie să se întâmple rapid, pentru că nu mai avem timp.
Bicicleta înseamnă transport și turism sustenabil, combaterea poluării, independență de consumul de combustibil, economie și sănătate pentru cetățenii noștri. Să nu uităm că deja cicloturismul a revitalizat comunități întregi și le-a adus șansa unui venit sustenabil. Să nu uităm cererea majoră pentru biciclete în pandemie și mesajul clar transmis de europeni, care devin din ce în ce mai mult fani ai acestui mijloc de transport.
Ne trebuie urgent și în toate statele membre infrastructura pentru biciclete, de la piste la servicii de bike-sharing și parcări speciale. Europenii trebuie să fie stimulați să folosească bicicletele, iar datoria noastră este să le oferim cadrul, să o facă în siguranță.
Autoritățile locale trebuie ajutate să acceseze fondurile necesare fără prea multă birocrație, simplu și eficient. Și subliniez încă o dată, vremea discuțiilor a trecut. E timpul să acționăm. Dacă nu o facem, copiii noștri nu ne vor ierta”, a declarat eurodeputatul Vlad Gheorghe, într-o dezbatere în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, luna trecută.
Citește și: Ce înseamnă digitalizarea statului. Nu mutarea birocrației de la ghișeu în online
Sprijin din partea altor europarlamentari
Aserţiunea lui Vlad Gheorghe a fost susţinută şi de alţi aleşi europeni. Karima Delli (grupul Verzilor, Franţa), care e şi preşedinta Comisiei de Transport şi Turism a Parlamentului European, a accentuat faptul că diferenţele dintre state, din punct de vedere al atenţiei acordate velo-mobilităţii, sunt inacceptabil de mari.
„Numai 8% din cetăţenii UE folosesc bicicleta ca mijloc de deplasare cotidiană. Proporţia atinge 36% în Ţările de Jos, 23% în Danemarca şi 22% în Ungaria, dar numai 4% în Franţa şi 1% în Cipru şi Portugalia. Mai sunt, deci, multe de făcut”, a spus Karima Delli.
Ea a mai accentuat, în sprijinul ideii eurodeputatului Vlad Gheorghe, că e nevoie de o impulsionare a folosirii bicicletelor, la nivel european, inclusiv din perspectiva Fit for 55 şi a Pactului Verde European.
Cu ce trebuie început, concret, a punctat eurodeputata finlandeză Henna Virkkunen (PPE): „Infrastructura prietenoasă cu bicicletele, inclusiv designul străzilor şi spaţiile de parcare pentru biciclete sunt cheia creşterii folosirii bicicletelor în zonele urbane”.
Dna Virkkunen a propus chiar ca bicicleta să fie recunoscută ca mijloc de transport la nivel european, cu rol deosebit în reducerea poluării („ne ajută la atingerea ţintelor de decarbonizare”) şi a congestionării traficului în zonele urbane.
La noi în ţară, procentul celor ce folosesc cotidian bicicleta e subunitar. În lipsa unor date oficiale, cele mai multe estimări oscilează în jurul a 0,5%, iar cele mai optimiste, între 1 şi 2%. E foarte, foarte puţin.
Ceva semne de reviriment, însă, există. „Declarativ, (autorităţile române – n.r.) au o atitudine pozitivă, însă de destul de mulți ani bat pasul pe loc în toate proiectele legislative – de modificare a legislației rutiere, de reglementat semnalizarea traseelor cicloturistice, de normative pentru infrastructuri velo”, declara, pentru Europa Liberă, Radu Mititean, preşedintele Federației Bicicliștilor din România.
Bicicleta, vehicul de unică folosinţă electorală
Din păcate, în ultimii ani, bicicleta a fost folosită mai mult ca vehicul electoral, de unică folosinţă în campanii, decât ca mijloc de transport.
Spre exemplu, primarul din Piteşti, Cristian Gentea (PSD) promitea, acum doi ani, în campania electorală, piste de biciclete în pădurea Trivale. Ba chiar „nicio stradă modernizată fără piste pentru bicicliști”. După aproape doi ani, nu s-a făcut în acest sens aproape nimic.
La Constanţa, punctul final al celei mai cunoscute rute velo din Europa, Atlantic-Marea Neagră, localnicii şi turiştii au doar 4 km de piste de biciclete la dispoziţie, scria colegul Cristian Andrei Leonte, în PressHub, anul trecut. Tot atâţia sunt şi acum.
Citește și: Eșec de țară: statul nu termină în 8 ani rețele de gaz pe bani europeni din 10 comune
Sunt şi locuri unde bicicleta e la loc de cinste
La polul opus, primarul Gheorghe Damian (independent, fost PSD) a făcut ca în comuna Ciugud, judeţul Alba, să te poţi deplasa aproape oriunde cu bicicleta. Pistele au fost construite cu bani europeni.
La Topoloveni, în Argeş, primarul Gheorghe Boţârcă (PSD) a accesat 3,3 milioane de euro, bani europeni, care merg înspre construirea de piste de biciclete, sistem inteligent de bike-sharing, dar şi electromobilitate.
În judeţul Cluj, europarlamentarul Nicolae Ştefănuţă, aflat ca turist în comuna Sâncraiu, a descoperit că primarul comunei, Andrei Poka (UDMR), a folosit pandemia pentru a pune în practică mai multe proiecte de infrastructură, cu bani europeni. Cea mai spectaculoasă realizare e o pistă de biciclete până în cel mai apropiat oraş, Huedin (vreo 6 km).
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
