Vizita la Kiev a celor „trei mari ai Uniunii Europene” (Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi), alături de președintele României, Klaus Iohannis, marchează o importantă schimbare de curs în problema ucraineană.
Liderii europeni au marcat în mod clar o ruptură cu politica lor – reală sau doar reproșată – de acomodare cu Rusia și de impunere a unor cedări din partea Ucrainei, în schimbul păcii. Presa europeană remarcă schimbarea, dar atrage atenția că declarațiile trebuie urmate de fapte.
Președintele Macron a spus-o încă din timpul vizitei efectuate în România. El a fost chestionat de presa română, la baza militară de la Mihail Kogălniceanu (Constanța) cu privire la felul în care vede relația dintre Occident și Rusia.
Președintele francez a amintit că a condamnat ferm agresiunea rusă în toate structurile internaționale și au fost decise sancțiuni fără precedent.
Însă „geografia este încăpățânată și Rusia va rămâne acolo unde este. Este o putere de temut și noi nu dorim un război cu poporul rus și nu dorim să-l nimicim mâine.
Pentru ca Ucraina să câștige și pentru ca războiul să înceteze trebuie să negociem. Zelenski trebuie să negocieze cu Rusia. Și noi, europenii, vom fi prezenți la această masă aducând garanții de securitate”, a afirmat Emmanuel Macron, care s-a declarat „frapat” să vadă că există „o formă de escaladare verbală, fără să se tragă consecinţele acestor declaraţii. (…) Eu încerc să fiu coerent în ceea ce spun şi cu situaţia de pe teren”.
Așadar, președintele Macron a arătat încă de la descinderea sa în România, că vede încetarea războiului într-un moment în care Ucraina să se afle într-o bună poziție de negociere. El a spus că Ucraina trebuie să câștige și Franța nu încetează să ajute militar Ucraina.
După cum comentează publicația europeană Politico, liderii europeni i-au transmis de la Kiev un mesaj fără echivoc lui Vladimir Putin: sfera de influență sovietică este moartă și nu va fi reînviată prin forță. Ucraina nu va fi împinsă către o capitulare sau compromis teritorial pentru a pune capăt războiului.
De partea sa, Volodimir Zelenski a trecut cu bunăvoință peste reproșurile cu privire la cerința președintelui francez de a nu-l umili pe Putin, observă Le Figaro.
Citește și: Revizuirea tratatelor UE, propunerea lui Macron și de ce se opune România
„Am întors această pagină”, a spus președintele ucrainean, subliniind că Emmanuel Macron a menținut „un dialog deschis, o relație transparentă și sinceră”. Ceea ce i-a permis francezului să ridice miza: „Nu văd niciun motiv să-l sun pe președintele Putin astăzi, dar nu exclud să o fac atunci când va fi util, evaluez de la caz la caz”.
Dar, după cum remarcă publicația olandeză De Volkskrant, întrebarea este dacă promisiunile îi pot liniști pe ucraineni.
La Kiev, liderii europeni au sprijin financiar și umanitar pe termen lung, inclusiv arme, atâta timp cât Ucraina are nevoie în lupta sa pentru independență.
Cu toate acestea, dacă angajamentele nu sunt urmate rapid de acțiuni concrete, relațiile s-ar putea răci din nou.
Și ziarul italian La Repubblica se întreabă dacă nu cumva „acesta ar fi momentul de cotitură în ce privește Rusia, care controla o treime din Donbass înainte de război și are acum aproape întreaga regiune sub control”
La rândul său, ziarul austriac Wiener Zeitung remarcă faptul că înarmarea Ucrainei sporește efectul de descurajare. Perspectiva aderării Ucrainei la UE, prezentată acum deschis de cvartetul european de la Kiev, este promisiunea pe care Uniunea Europeană o datora încă de la Maidanul din 2014.
Războaiele se termină de obicei cu o declarație de capitulare, cu încetarea focului sau un acord de pace. Acum, scopul este de a consolida poziția strategică a Ucrainei – livrările de arme și perspectiva aderării la UE sunt elemente de bază importante în acest demers.
Pentru La Stampa, un lucru este cert: în orice moment, acest conflict ar putea scăpa de sub control. Și este dureros să ne gândim că nu putem face nimic în privința asta – cu atât mai dureros dacă credem că deținem controlul asupra jocului.”
Citește și: Macron: Nu trebuie să umilim Rusia
După toate acestea, se cuvine să remarcăm descinderea intempestivă a premierului britanic Boris Johnson la Kiev. Este vizibilă deja o competiție europeano-britanică pentru influența în Ucraina. Iar liderul britanic a simțit că trebuie să pluseze după vizita responsabililor europeni.
În sfârșit, să remarcăm reacția vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul președinte și premier Dmitri Medvedev: „Fanii europeni ai broaștelor, lebărului și spaghetelor adoră să viziteze Kievul. Fără folos”, a scris Medvedev, pe Twitter.
O reacție care denotă faptul că responsabilul de la Moscova și-a cam pierdut cumpătul.
(Pentru realizarea acestui articol a fost folosit drept sursă portalul Eurotopics).
