Ramona Strugariu, copreședintă a partidului REPER, susține că, deși raportul anual cu privire la statul de drept publicat de Comisia Europeană este în general pozitiv pentru România, rămân mari probleme legate de independența presei, finanțările netransparente ale partidelor politice pentru televiziuni și nepublicarea din proprie inițiativă a datelor de interes public de către administrația publică centrală și locală.
„Raportul confirmă toate îngrijorările pe care atât eu, cât și asociațiile profesionale din domeniu le-am exprimat în spațiul public pe parcursul ultimului an. Problemele legate de independența presei continuă să reprezinte o vulnerabilitate majoră pentru democrația din România.
Autoritățile de la București au ignorat și în 2022, în ciuda tututor semnalelor primite din toate direcțiile, că jurnaliștii români se confruntă constant, prin prisma activității lor, cu amenințări, hărțuiri, tentative de intimidare, fără că cineva de la vârful statului să ia vreo măsură pentru a descuraja aceste practici periculoase pentru democrație, ba dimpotrivă, în unele situații chiar cu o complicitate periculoasă a autorităților statului.
Siguranța și integritatea fizică și psihică a lucrătorilor din presă este fundamentală pentru statul de drept şi România nu le garantează în niciun fel, ci le vulnerabilizează, deşi legislația europeană merge exact în direcția opusă”, spune europarlamentarul Ramona Strugariu.
Același raport critică Guvernul de la București pentru faptul că nu a înregistrat niciun progres cu privire la creșterea independenței serviciului public de televiziune și radio și că politicul continuă să fie mult prea implicat în activitatea instituțiilor mass-media, lucru care le-ar putea pune sub semnul întrebării independența editorială. Banii de subvenție ai partidelor continuă să intoxice calitatea şi libertatea presei.
„În justiție, în timp ce raportul Comisiei nu menționează probleme de substanță, rapoarte internaționale arată că România, alături de democrații iliberale precum Ungaria și Polonia, este în clasamentul țărilor europene cu cele mai multe decizii neimplementate ale CJUE.
Există și o confirmare a acestor tendințe. Procurorilor DNA li s-a cerut prin intermediul unei adrese interne să nu mai formuleze căi de atac „în acele cauze în care, până în prezent, se invocă aplicarea directă a jurisprudenței de drept comunitar”.
Altfel spus, DNA hotărăște la nivel intern să nu mai aștepte decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene și să aplice decizia CCR, bazându-se pe concluziile Avocatului general.
Acesta nu este un exemplu de progres în justiție şi un motiv de laudă.
Toate aceste bile negre, împreună cu lipsa reglementării activității de lobby în Parlament, deficitul de magistrați din sistem sau acțiunile mai mult decât contestate public ale Inspecției Judiciare sunt vulnerabilități, nu premii pentru România”, a mai transmis Ramona Strugariu prin intermediul unui comunicat.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
