Un cercetător clujean a pus la punct un studiu care documentează modul în care sunt crescuți păstrăvii în România. În foarte multe păstrăvării, materialul de reproducere este adus din afara țării, ceea ce, spune cercetătorul, poate pune probleme. Proiectul de cercetare este finanțat din fonduri europene, România fiind una dintre țările europene cu cel mai mic consum de pește raportat la numărul locuitorilor.
Fondurile europene finanțează o cercetare aproape exhaustivă a condițiilor în care sunt crescuți păstrăvii în România. Paradoxal, banii au fost obținuți de un universitar din Cluj, cel mai mare oraș al Transilvaniei, regiune în care înțelepciunea populară încă susține că „cel mai bun pește e porcul”.
Studiu la coada peștelui
Daniel Cocan, 45 de ani, este conferențiar universitar la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), singura instituție de învățământ superior din țară unde mai există specializarea Piscicultură și Acvacultură. Pe 23 ianuarie 2019, a semnat contractul de finanțare pentru un proiect care îi asigură o finanțare de 65.000 de euro pentru a documenta modul în care sunt crescuți păstrăvii în România și pentru a elabora un ghid de bune practici.
Proiectul presupune evaluarea bunăstării păstrăvilor. „Bunăstare înseamnă, în acest caz, lipsa stresului. De ce? Fiindcă acesta este precursorul stărilor de boală”, explică Daniel Cocan. În practică, proiectul înseamnă o analiză punctuală a metodelor cu care sunt crescuți peștii în păstrăvării, scop în care vor fi aplicate chestionare în toate păstrăvăriile semnificative pe piața din România, adică aproximativ 100.
„Vom urmări mai multe aspecte principale prin aceste chestionare, cum ar fi parametrii fizico-chimici ai apei, calitatea furajelor, proveniența materialului biologic, tehnologia de creștere și densitatea de creștere, dar nu numai acestea, chestionarul fiind unul complex, cu aproximativ 50 de întrebări”, spune universitarul.
Păstrăvii de România vin în tăvițe
Două aspecte sunt foarte importante și pentru publicul larg, crede cercetătorul. Este vorba de felul în care se realizează reproducerea păstrăvilor și tehnologia de creștere a lor. Astfel, spune Daniel Cocan, în țară mai sunt doar două-trei păstrăvării în care se face reproducție. Restul cumpără material biologic din străinătate – Austria, Danemarca, Italia, SUA etc. Este vorba de tăvițe cu icre embrionate, care sunt livrate cu un strat de gheață carbonică deasupra, pentru conservare. Acestea sunt băgate în incubatoare și, în cinci-șapte zile, din ele iese larva, din care se va dezvolta ulterior un pește, trecând printr-o etapă intermediară, când se numește alevin.
O cutie cu astfel de tăvițe costă cam 1500 de euro, cu tot cu transport, și din ea se obțin 25 de tone de pește. „Este convenabil. Dar se ridică câteva probleme. O dată, ele vin însoțite de un certificat sanitar-veterinar, dar, de multe ori, după o lună apar totuși boli. În al doilea rând, ne pierdem liniile locale de păstrăvi, adaptate la condițiile naturale de aici”, spune Cocan.
În ceea ce privește tehnologia de creștere, date fiind condițiile meteo din România, păstrăvii sunt în creștere doar cinci-șase luni pe an, în rest apa fiind prea rece sau prea caldă – în păstrăvăriile clasice, deschise – pentru a permite dezvoltarea. Din această cauză, păstrăvii ajung la masa de 250 de grame, când pot fi vânduți, în doi-trei ani. Există însă o tehnică mai nouă, folosită de păstrăvăriile cu bazine acoperite, unde parametrii apei sunt controlați, astfel încât peștii sunt în creștere continuă.
„Investiția inițială este, desigur, mai mare, dar se obține dimensiunea necesară pentru punerea pe piață în șapte luni, iar densitatea pe metru cub este incomparabil mai mare”, detaliază Daniel Cocan. Și aici există însă limite, fiindcă o densitate prea mare de păstrăvi pe metrul cub duce la condiții de stres pentru pești.
Alt aspect important îl constituie latura economică a creșterii păstrăvului. „Cu mici excepții, păstrăvarii lucrează individual, fără a fi constituiți în asociații și de multe ori fără a avea studii de specialitate în domeniul creșterii peștilor. Din această cauză le este aproape imposibil să intre cu produsele lor pe piața magazinelor mari”, concluzionează directorul de proiect.
Ghid de bune practici
Proiectul durează până în iulie 2020. La finalul său, datele obținute vor fi sintetizate într-un ghid de bune practici pentru păstrăvării, care va fi tipărit tot din finanțarea europeană. Tot banii europeni susțin și prezentarea rezultatelor studiului, în cadrul unui workshop care va avea loc la Cluj-Napoca, la care vor participa specialiști în domeniu și proprietarii de păstrăvării care iau parte la proiect. Toți aceștia vor primi gratuit ghidul de bune practici.
„Nu va fi o reglementare pe care toți să o urmeze. Dar în ghid, cei interesați vor găsi acele idei și soluții care pot duce la ameliorarea tehnologiei de creștere, astfel încât să îmbunătățească și productivitatea și calitatea”, mai spune cadrul didactic.
Daniel Cocan mai spune că, în ceea ce privește accesarea fondurilor europene, au fost multe notificări și solicitări de clarificare pe care le-a primit după ce a depus dosarul. „Am avut un mare noroc că la universitate avem un birou de scriere de proiecte și toată aplicația s-a derulat prin el. Nu am avut astfel nevoie de consultant. Au fost însă situații inedite. De exemplu, la descrierea științifică a proiectului, eu am scris 50 de pagini, iar spațiul alocat în sistemul informatizat de înscriere, MySMIS, era de 3.000 de semne, cu tot cu spații”, povestește cercetătorul.
Potrivit unui comunicat de presă al USAMV, specialiștii în Piscicultură și Acvacultură din cadrul Facultății de Zootehnie și Biotehnologii au derulat până în prezent peste zece proiecte cu impact la nivel național în domeniul lor de activitate.
Cum vin banii
Proiectul se numește „Evaluarea bunăstării salmonidelor din păstrăvăriile românești, în contextul creșterii productivității și a calității produselor” și este susținut de un grant de cercetare finanțat prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM), gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Contractul este în valoare de 307.452 de lei, din care 230.589, adică 75%, sunt bani europeni din Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, iar restul provin de la bugetul național. Prin acest mecanism, contribuția beneficiarului este zero.
Grantul este alocat prin Prioritatea 2 a POPAM – Stimularea acvaculturii sustenabile din punct de vedere al mediului, eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive și bazată pe cunoaștere, Măsura II.12, privind sănătatea și bunăstarea animalelor.
Prin această măsură au mai fost câștigate doar două finanțări în țară, de unități de cercetare în piscicultură din Galați și Nucet (județul Dâmbovița).
Potrivit statisticilor, România este una dintre țările europene cu cel mai mic consum de pește. Un român consumă, în medie, 6,2 kg de pește, pe an, la fel ca un bulgar. Media Uniunii este de 25,1 kilograme, per capita, iar cei mai mari consumatori sunt portughezii, cu 55,9 kg de carne de pește de persoană, urmați de spanioli și francezi. Mai puțin pește decât românii mănâncă doar ungurii.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
