Prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Craiova, se prezinză întotdeauna ca fiind un „evreu oltean” şi spune că relaţiile dintre evrei şi olteni datează de pe timpul Imperiului Roman:
„Prima legiune romană care a venit după ce i-a învins pe iudei la Ierusalim, a fost legiunea iudaică Gemina. A venit în Oltenia cu comandaţi romani şi foarte mulţi iudei capturaţi. Aşadar, primele relaţii sunt din vremea aia. Au fost aduşi foarte mulţi medici din Israel în Oltenia care au îngrijit domnitorii vremurilor de atunci. După 1492, foarte mulţi evrei au fost expulzaţi din Spania pentru că au refuzat să treacă la catolicism şi au venit în ţările din Balcani, inclusiv în România. Mulţi s-au stabilit aici, în sud-vestul ţării. Erau şi evrei cu carte, dar şi o clasă mijlocie. În România, înainte de cel De-al Doilea Război Mondial, trăiau circa un milion de evrei, fiind cam a treia ţară după Rusia şi Polonia.”
Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Craiova consideră că antisemitismul are legătură cu educaţia, trecutul fiind un fundament pentru viitor, iar scenele de luna trecută din Parlamentul României sunt dovada clară că discursul instigator la ură devine o ameninţare tot mai puternică la adresa libertăţii de exprimare şi toleranţei pe măsură ce se răspândeşte prin mediul online şi în dezbaterea politică:
„Fenomenul urii împotriva evreilor este vechi de cel puţin două milenii, dar radicalismul antisemitismului începe când pe lângă clişeul religios apar clişeele sociale, economice şi politice”.
În noiembrie, plenul Senatului, în calitate de for decizional, a adoptat un proiect privind introducerea disciplinei şcolare „Istoria Evreilor. Holocaustul” în planurile-cadru de la liceu şi învăţământ profesional. Profesorul Sabetay spune că iniţiativa este foarte bună, dar chiar în Parlamentul României, şi chiar pe timpul dezbaterii acestui proiect au apărut reacții antisemite. Senatorul AUR Claudiu Târziu a criticat faptul că proiectul legislativ a fost trecut în regim de urgență prin comisii şi prin plen, afirmând că nu înţelege cui ajută un astfel de act normativ. Iar senatoarea Diana Şoşoacă a spus că în Israel nu se învaţă istoria României, dar în schimb, în România se impune obligativitatea istoriei evreilor.
Corneliu Sabetay e îngrijorat față de creşterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, mai cu seamă fiindcă mulți fie nu știu fie nu înțeleg cum a fost posibilă cea mai mare tragedie a secolului trecut. Profesorul Sabetay vorbește despre drama proprie sale familii și spune că e foarte dureros să nu aflii niciodată unde e înmormântat bunicul sau tatăl tău. Știe doar că în urmă cu 80 de ani, bunicul lui a fost urcat cu forţa într-unul din Trenurile Morții, sub privirile îngrozite ale familiei
„Acum 80 de ani, pe străzile Iaşiului, se intersectau moartea şi viaţa, umilinţa şi ura. Actele de violenţă şi înjosirile greu de imaginat la care au fost supuşi mii de evrei de către reprezentanţi ai statului sau civili, moartea a peste 13.000 dintre ei, copii, bătrâni, femei sau bărbaţi, ne amintesc de una dintre cele mai întunecate perioade din istorie. Pogromul de la Iaşi, unul dintre cele mai violente evenimente din istoria evreilor, este printre cele mai cunoscute episoade ale Holocaustului din România. Bunicul meu a fost prins în acel moment, pe stradă, şi suit cu forţa în “Trenul Morţii”, de unde nu s-a mai întors niciodată. În groapa comună de la Podul Iloaiei sunt înmormântaţi peste 1200 de evrei. Mulţi ani la rândul, mama mea se ducea la Podul Iloaiei, pentru a aprinde lumânări, la aceea groapă comună. După ce mama a închis ochii, m-am dus eu acolo. Anul acesta am cunoscut o femeie care mi-a mărturisit că este fiica celui care a cărat cadavrele celor găsiţi în Trenul Morţii, la groapa comună. Nu ştiu sigur dacă şi bunicul meu este în aceea groapă comună, ştiu doar ceea ce mi-au povestit alţii, care au participat la acele evenimente. Germania face eforturi mari să îndrepte acele orori. Desigur, apreciem gestul, compensările financiare, dar sunt răni adânci şi ar fi bine ca aşa ceva să nu se mai întâmple, motiv pentru care le-aş sugera parlamentarilor de la AUR să citească mai mult şi să se documenteze”
Despre convieţuirea evreilor alături de olteni, profesorul Sabetay spune că sunt câteva lucruri care i-au legat. În primul rând, limba, apoi istoria. De exemplu, sunt familii de evrei care au participat alături de olteni la Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, în 1821. Iar paşoptiştii Constantin Daniel Rosenthal şi Barbu Iscovescu au contribuit la succesul Revoluţiei din 1848, pe scurt, evreii au fost alături de români în momentele istorice cele mai importante și au murit în aceeași proporție ca românii luptând în război:
„Cine cunoaşte istorie, ştie că Mauriciu Brociner a fost apreciat de Regele Carol şi ridicat la gradul de locotenent după ce a luptat alături de Valter Mărăcineanu la Plevna, unde a fost şi rănit. În Primul Război Mondial, evreii au fost în proporţie de 10 %, adică, din 250.000 de români, în jur de 25.000 au fost evrei, iar la Craiova, 62 de evrei au căzut la datorie. Cărţile care s-au scris ulterior certifică acest lucru. Evreii nu au fost ucişi în Oltenia, ca prin alte părţi. Dar au fost daţi afară din case, li s-au confiscat magazinele. Oltenia a fost o „mamă bună” pentru refugiaţii din Basarabia”
În ultimele luni, în contextul pandemiei provocate de virusul Covid-19, au apărut dezinformări, care porneau de la faptul că în spatele crizei sanitare s-ar afla evreii sau statul Israel. Majoritatea informaţiilor transmise în astfel de articole accentuează ideea că evreii ar profita de criza apărută, retorică care îmbină antisemitismul economic cu găsirea unui vinovat:
„Apariţia unor astfel de mesaje este firească în timp de criză, când se caută soluţii uşoare sau vinovaţi. Dezvoltări antisemite similare au apărut şi în timpul crizei economice din 2008 sau în timpul crizei refugiaţilor din 2015. Am auzit pe unii că în spatele vacinului Pfizer ar fi evreii. Tot ce se poate şi asta pentru că peste 21% din premiile Nobel au fost acordate unor cetăţeni evrei. Cartea, învăţătura, ştiinţa sunt extrem de importante pentru evrei. Acesta e şi motivul pentru care în Israel, lumea nu se îndoieşte de beneficiile vaccinului. Este foarte greu să convingi pe cineva care nu doreşte să se informeze. De asta spun că şi antisemitismul vine dintr-o lipsă acută de educaţie”.
