După intoducerea în România a stării de urgență din cauza COVID-19 și până la ridicarea tuturor restricțiilor, au fost comise numeroase infracțiuni în legătură cu achiziția de materiale sanitare necesare pentru protecția și combaterea pandemiei, este una dintre concluziile raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României.
PRESShub a intrat în posesia documentului, aflat deocamdată în faza de draft. Raportul are 280 de pagini și analizează atât achizițiile făcute de statul român în ceea ce privește materialele sanitare de protecție, medicamentele pentru tratarea bolnavilor de COVID-19, dar și a vaccinurilor împotriva SARS-Cov 2.
„În perioada 16.01.2020 – 09.03.2022 au fost comise infracțiuni în legătură cu anumite achiziții publice din domeniul sanitar și există indicii temeinice că alte proceduri au fost grav viciate – iar toate acestea au adus prejudicii importante statului român.
Este imperativă desecretizarea tuturor documentelor care au legătură cu achizițiile din perioada 16.01.2020 – 09.03.2022 și au fost clasificate30 pentru asigurarea transparenței referitoare la cheltuirea banilor publici.
Achizițiile de vaccinuri rămân un subiect controversat cu privire la care planează atât suspiciuni de corupție (investigate de organele de cercetare penală), cât și incertitudini referitoare la sumele plătite de statul român pentru cumpărarea vaccinurilor sau sumele pierdute ca urmare a distrugerii dozelor expirate ori donate”, sunt principalele trei concluzii ale comisiei de anchetă.
Al doilea premier din pandemie a refuzat să participe la audieri
Raportul menționează că această comisia de anchetă parlamentară au început audierilepe 28 februarie 2023 și le-au încheiat în 04 aprilie 2023 .
Au fost audiați: ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, Ludovic Orban fost prim-ministru (cu relevanță pentru perioada vizată de ancheta parlamentară), președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, și reprezentanții C.N. Romarm S.A., C.N. Unifarm S.A., Ministerului Sănătății, Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate.
„Nu toate persoanele a căror prezență a fost solicitată de Comisia de anchetă au participat la audieri.
Astfel, se impune a fi subliniat că, având în vedere că a existat un număr considerabil de persoane care nu au participat la audieri, inclusiv un fost ocupant al funcției de prim-ministru, respectiv domnul Florin Vasile Cîțu, este necesar a fi reanalizate pârghiile pe care le are la dispoziție o comisie parlamentară de anchetă pentru a avea acces la date care să conducă la aflarea adevărului. În anumite situații nu este suficientă doar menționarea obligativității sau invocarea unor principii”, menționează comisia, în raportul deținut de PRESShub.
102 dosare penale în lucru la Parchete
De asemenea, au fost solicitate și primite documente de la autorități publice, totalizând un număr de 7.660 de pagini.
„Ținând cont de faptul că documentele au început a fi recepționate de către Comisia de anchetă începând cu data de 21 martie 2023, ora 13:11, iar termenul pentru depunerea raportului este în fapt 13 aprilie 202327 – Comisia de anchetă a avut la dispoziție doar 24 de zile (dintre care 17 zile lucrătoare) pentru analizarea informațiilor primite”, se plâng parlamentarii.
Raportul arată că, la debutul anchetei parlamentare, informațiile existente în spațiul public conduceau la ideea că activitatea infracțională în legătură cu achizițiile publice a fost extrem de ridicată în perioada stărilor de alertă și de urgență. Această premisă a fost verificată cu date oficiale, obținute din comunicarea purtată cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
La data de 28 februarie 2023, la parchete se aflau în lucru 102 dosare, în diferite stadii de soluționare (urmărire penală cu privire la faptă/față de suspect/inculpat).
Urmărirea penală se dispusese în continuare față de 192 persoane (suspecți), în timp ce acțiunea penală a fost pusă în mișcare față de 59 de persoane (inculpați) iar în 78 de dosare, instanțele au fost sesizate cu rechizitorii sau acorduri de recunoaștere a vinovăției. Cumpărarea de influență, darea de mită, falsul intelectual, falsul informatic, constituirea de grup infracțional organizat sunt doar câteva dintre infracțiunile care fac obiectul acestor dosare.
„Unul dintre capitolele acestui raport tratează neregulile identificate în documentele și rapoartele instituțiilor cu responsabilități în domeniul achizițiilor publice. Sunt prezentate toate presupusele fapte pentru care au fost sesizate organele de urmărire penală, astfel cum acestea au fost comunicate Comisiei de anchetă.
Cadrul legislativ care a reglementat modul în care s-au realizat achizițiile publice pe perioada stărilor de urgență și alertă s-a dorit a fi suficient de flexibil pentru acel context caracterizat de penuria de consumabile și echipamente medicale.
Au fost necesare reacții extrem de rapide din partea instituțiilor statului.
Cu toate acestea, au existat perturbări majore preponderent cauzate de modul în care a fost interpretat (contracte atribuite direct unor furnizori care nu au avut capacitatea de a livra în timpul asumat, produse neconforme și/sau prețuri supraevaluate, avansuri plătite pentru produse care nu au fost recepționate, acceptarea clauzei de forță majoră în detrimentul scopului inițial al achizițiilor, etc).
Capitolul referitor la propunerile de măsuri ce pot duce la remedierea situațiilor care au avut efecte negative asupra achizițiilor publice din perioada pandemiei deschide cel puțin discuția despre ce se poate face pentru ca în contexte similare să fim mai bine pregătiți”, susține documentul.
Nici măștile produse nu sunt măști
Parlamentarii au constatat că sunt entități publice care nu s-au considerat autoritate contractantă în accepțiunea Legii 98/2016, dar totuși au derulat achiziții – unele chiar la valori foarte mari.
Astfel, nu s-au supus rigorilor legislației în materie de achiziții publice, ci și-au creat propriile reguli.
O situație atipică despre care membrii Comisiei de anchetă au luat act, se referă la achiziția unor utilaje pentru producerea de măști.
„Pe lângă faptul că achiziția nu s-a făcut în baza legislației achizițiilor publice, nici măștile produse nu sunt măști, ci „produse rezultate din procesul de testare și omologare” deoarece au fost realizate înainte de punerea în funcțiune a utilajelor (punere în funcțiune care a durat peste un an).
Măștile au fost totuși valorificate (contracte în valoare totală de 186.015,00 lei) – cele mai multe în cadrul filialei în care sunt depozitate. Toate detaliile se regăsesc în Capitolul referitor la constatările Comisiei de anchetă”, arată raportul.
Clauze de confidențialitate despre achiziția de vaccinuri
Documentul menționează că eficiența anchetei parlamentare a fost afectată de clauzele de confidențialitate din contractele încheiate cu producătorii de vaccinuri împotriva Covid-19 care nu au permis accesul la informații relevante.
„Cu titlul de exemplu, deși cunoaștem că au fost contractate 80.647.301 de doze de vaccin, nu știm exact care a fost valoarea achitată de către Comisia Europeană cu titlul de avans, în numele statului Român.
Deși au fost achiziționate 35.455.180 de doze, iar plățile au fost realizate de România, nu cunoaștem care a fost suma exactă plătită pentru aceste doze.
Singurele cifre care pot conduce la formarea unei opinii cu privire la costurile vaccinurilor au fost indicate de către Curtea de Conturi a României:
- pentru un anumit număr de vaccinuri Pfizer Inc-BioNTech, a fost plătit un avans de 3,5Euro/doza în avans, la un preț de achiziție de 11,2 Euro/doza
- pentru un anumit număr de vaccinuri Moderna, a fost a plătit un avans de 4,50 USD/doză, la
- un preț de achiziție de 18 USD/doză.
În același timp, informații relevante despre acest subiect au fost furnizate în cadrul ședinței din data de 29.03.2023, de către domnul ministrul al sănătății, domnul Alexandru Rafila, care a afirmat faptul că achiziționarea de vaccinuri a reprezentat cea mai importantă componentă valorică a achizițiilor efectuate de Ministerul Sănătății”, menționează raportul Comisiei parlamentare de anchetă.
Ce s-a întâmplat cu dozele de vaccin nefolosite
La sfârșitul anului 2020, primele cantități de vaccinuri au ajuns în Romania în baza unui contract încheiat de Comisia Europeană pentru și în numele tuturor statelor membre. Cantitățile ulterioare au venit pe baza unor memorandumuri aprobate de Guvernul României de la acea vreme.
Astfel, în 2021 a fost încheiat un memorandum pentru livrarea unui număr de 6.000.000 doze de vaccinuri Moderna în condițiile în care deja fuseseră achiziționate 3.000.000 doze, din care au fost utilizate 1.000.000 doze deci mai erau 2.000.000 doze în stoc.
„În 13 mai 2021 printr-un memorandum semnat de primul ministru de la acea vreme, domnul Florin Vasile Cîțu, au fost contractate pentru anii 2022 si 2023 o cantitate de 39.000.000 doze de vaccin.
Această cantitate enormă pe care România urma să o achiziționeze a avut următoarea situație:
Ministerul Sănătății, sub conducerea domnului Alexandru Rafila, a reușit să vândă 7,5 milioane doze de vaccin la începutul lui 2022 cu o valoare de aproximativ 150.000.000 de euro. Au fost achiziționate, în 2022, din restul de doze de 11,2 milioane, doar 3 milioane doze, iar în 2023 nicio doza din cele 19.000.000 doze”, arată parlamentarii din Comisie.
Comisia parlamentară de anchetă privind achiziţiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă pe teritoriul României a fost condusă de deputata PSD Rodica Paraschiv.
Din comisia au făcut parte 5 deputați PSD, 3 de la PNL, 3 de la USR, 2 de la AUR și unul de la UDMR.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
[…] PRESShub a intrat în posesia documentului, aflat deocamdată în faza de draft. Raportul are 280 de pagini și analizează atât achizițiile făcute de statul român în ceea ce privește materialele sanitare de protecție, medicamentele pentru tratarea bolnavilor de COVID-19, dar și a vaccinurilor împotriva SARS-Cov 2. […]
[…] Citește și: EXCLUSIV Comisia parlamentară de anchetă privind achizițiile din pandemie: Au fost … […]
[…] Articolul complet îl puteți citi pe PRESShub. […]