EXCLUSIV. Moldova, în zodia coronavirusului. Despre tratamentul cu plasmă, efectele hidroxiclorochinei în tratarea coronavirusului şi anticorpi

Data:

Sistemul medical al Republicii Moldova se află în aceste momente în faţa unei provocări foarte serioase, a subliniat şeful Departamentului Anestezie şi Terapie Intensivă de la Institutul de Medicină Urgentă, Adrian Belîi, într-un interviu acordat Epoch Times România.

Pe de altă parte, deşi pe întreg teritoriul țării numărul de infectări continuă să crească – cel puţin asta arată datele anunţate zilnic de autorităţi -, cunoscutul medic Adrian Belîi susţine că Spitalul de Urgenţă nu e depăşit de situaţie în aceste momente.

În condițiile în care lupta cu pandemia pare departe de a se fi încheiat, ba chiar dimpotrivă, Belîi a abordat şi subiecte precum tratamentul cu plasma, hidroxiclorochina, cazurile de reinfectare, măsuri de prevenție luate pentru a se evita răspândirea virusului in spital etc.

Epoch Times România: Aţi declarat recent, într-un interviu, că la Institutul de Medicină Urgentă nu mai sunt practic locuri pentru pacienţii infectaţi cu coronavirus şi că s-ar putea plasa şi pe coridor paturi pentru pacienţii care ar urma să vină. Care este situaţia la acest moment la Spitalul de Urgenţă, referitor la pacienţii infectaţi cu Covid 19?

Adrian Belîi: Într-adevăr, în ziua de 5 iunie noi aveam internaţi în secţia de reanimare Covid 47 de pacienţi. Între timp, din cauza fluxului mare de pacienţi în toată ţara, a fost redeschis spitalul Ministerului Sănătăţii Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS) şi a preluat o bună parte dintre pacienţi. Respectiv, şi presiunea asupra noastră s-a diminuat şi azi dimineaţă în secţia de reanimare erau 41 de pacienţi în stare foarte gravă. În medie, spitalul are în jur de 103-105 pacienţi Covid de tot spectrul de gravitate. La acest moment, noi nu suntem depăşiţi, sunt anumite rezerve de paturi, ocuparea lor depinde de fluxul de pacienţi. Până la ziua de azi, locuri sunt.

Aveţi şi colegi de-ai dvs., cadre medicale, internaţi?

Da, sunt lucrători medicali, doctori, asistente medicale, infirmiere. O parte dintre ei se află în stare destul de gravă. Sunt dependenţi de oxigen şi sunt pe ventilare non-invazivă pulmonară.

Se putea evita această situaţie de infectare a unui număr atât de mare de persoane şi cine se face responsabil de această situaţie?

Îmi vine greu să vă răspund, dacă vom putea evita infectările. În mod normal, ele ar trebui să scadă odată cu trecerea timpului.

Dar nu scad. Autorităţile anunţă zilnic cifre în creştere care ar putea duce la umplerea spitalelor la limită. Ce se va întâmpla atunci?

Testarea capacităţilor sistemului medical este într-adevăr o provocare serioasă de moment, şi inevitabil cu cât mai mulţi pacienţi nou depistaţi cu atât mai mare presiunea pe sistemul medical. Care va fi realitatea îmi vie greu să spun, dar cert este că vom fi testaţi referitor la capacităţi destul de serios.

Recent, un expert în sănătate publică a declarat că iniţial testarea se efectua selectiv, nu erau identificate toate persoanele care au intrat în contact cu persoana confirmată pozitiv la coronavirus. Acest lucru a început să fie aplicat acum, în ultimele zile. Vă aşteptaţi la un flux mai mare pe pacienţi? Sunteţi pregătiţi pentru un număr mai mare de pacienţi?

Referitor la politica testărilor şi la numărul de persoane testate, de acest lucru se ocupă ANSP şi această instituţie stabileşte în baza datelor recomandărilor internaţionale metodologii de testare, dar şi în funcţie de capacităţile de procesare. Bineînţeles, acum numărul de teste efectuate este mult mai mare decât la începutul pandemiei şi odată cu avansarea cunoaşterii procesului şi evoluţiei virusului s-au modificat şi criteriile de testare. Faptul că trebuie testată multă lume – inclusiv contacţii – este cert, de la sine înţeles.

Spitalul de urgenţă este pregătit la acest moment pentru un număr mai mare de pacienţi?

În mod tradiţional, spitalele de urgenţă sunt puse în situaţia să facă faţă oricărui flux de pacienţi, nu contează dacă e vorba de catastrofe tehnogene, accidente în masă sau flux mare de pacienţi Covid. Nu pot să dau o cifră exactă. Noi vom primi atât cât vom putea fizic, mai ales dacă nu va fi o altă cale de a-i redistribui. Nu cred că poate să răspundă cineva exact.

Ce măsuri s-au luat pentru a evita infectarea cu Covid 19 a altor bolnavi din instituţia în care activaţi?

Dacă vorbim de pacienţii care vin în mod programat, sau pacienţii cu urgenţe care se tratează doar în Spitalul de Urgenţă, intrările sunt separate, iar în secţiile numite non-covid se plasează câte un pacient în salon. După ce se confirmă prin test că pacientul nu are coronavirus, poate fi plasat în împreună cu alţi pacienţi. Totodată, pacientul care are o istorie epidemiologică suspectă este plasat în izolator care are paturi şi secţiuni individuale pentru ca pacienţii să nu se intersecteze. Credem că prin aceste măsuri, anume de neintersectare a fluxurilor de plasare până la confirmarea testului negativ, pacienţii stau separat.

Anterior, Ministerul Sănătăţii a vorbit despre existenţa donatorilor de plasmă în Republica Moldova. Spitalul de Urgenţă foloseşte o astfel de metodă de tratament pentru pacienţii infectaţi cu coronavirus?

Da. Noi am fost primii care am folosit această nouă metodă de tratament. Donatori există şi noi utilizăm tratamentul cu plasmă convalescentă în mod destul de activ.

Această metodă de tratament ajută?

Dacă facem o abordare pur ştiinţifică, se testează un nou tip de tratament, cum este plasma convalescentă. Adevărul este că nici noi, nici nimeni altcineva nu ştie dacă acest tratament ajută, sau nu. Din alte precedente, din alte tipuri de infecţie, şi printr-o fundamentare teoretică, sunt speranţe rezonabile că acest tratament ar ajuta.

Bazându-ne pe aceste fundamente teoretice se utilizează tratamentul cu plasmă după o metodologie care este utilizată şi în alte ţări. Practic, dacă verificăm pe portalul unde sunt înregistrate trialurile clinice internaţionale, vom vedea că sunt în jur de aproape 20 de trialuri din diferite ţări care testează eficienţa plasmei date şi aici după analiza datelor apar concluzii preliminare.

Da, noi utilizăm. La moment avem uşor peste 30 de pacienţi trataţi cu această plasmă. Cel puţin, putem să spunem că efecte secundare serioase sau agravări din cauza plasmei noi nu am documentat. Acum care este plus valoare ei parametrizată prin rata de supravieţuire, prin durata de şedere pe ventilator, prin viremie etc., deja este o analiză retrospectivă după un număr mare de pacienţi, noi nu putem face concluzii relevante. Tratamentele generale, hidroxiclorochină, în majoritate lor absolută nu au prezentat beneficii.

Vreţi să spuneţi că hidroxiclorochina nu ajută, este dăunătoare?

Este deja şi concluzia OMS-ului, dar iarăşi, cel puţin din experienţa noastră nu am observat un efect miraculos al hidroxiclorochinei, în schimb are, în mod sigur, efecte adverse asupra sistemului cardiovascular, tranzitului intestinal etc. OMS-ul s-a bazat pe nişte studii largi în care a demonstrat că hidroxiclorochina este mai mult dăunătoare decât benefică. Studiile franceze, de asemenea susţin această idee.

A mers recomandarea peste tot şi noi tot am întrerupt-o şi la momentul dat la Spitalul de Urgenţă noi nu o mai utilizăm. La foarte puţin timp după asta a apărut în The Gardian un articol în care se dezvăluie faptul că compania care s-a ocupat cu corectarea datelor primare, de fapt, nu este credibilă şi metodologia de colectare nu este corectă sau poate fi pusă la îndoială.

A apărut iarăşi o perioadă de neîncredere încât toate datele trebuie reevaluate, investigate fiecare de unde şi cum provine şi datele de analizat fără acele elemente care au trezit suspiciuni. Asta iarăşi ocupă foarte mult timp, mai ales investigarea periodicităţii datelor, şi atunci iarăşi e suspans, şi asta duce ulterior la speculaţii, neîncredere, teorii ale conspiraţiei etc., când din graba de a găsi un leac eficient, se fac greşeli.

Să găseşti un tratament eficient împotriva acestui virus cred că e mai greu, mai ales că este nou şi oamenii de ştiinţă abia au început să-l studieze, mai ales că el formează mutaţii.

Sunt mai mult de 200 de mutaţii, deja documentate. Din fericire pentru noi, sunt mutaţii mai mult de adaptare a virusului la noile condiţii şi la noile arealuri la diferite grupuri de populaţie. Din fericire, această mutaţie nu este asociată cu creşterea virulenţei lui, dar totuşi, faptul că virusul mutează frecvent, înseamnă că şansa de a obţine un tratament, sau o vaccină, este mai redusă.

Acest virus poate să rămână în organismul persoanelor declarate tratate până la cinci săptămâni, după care poate recidiva. La dvs. în instituţie au revenit persoane tratate anterior, sau nu aţi documentat astfel de cazuri?

Noi am avut cazuri unice de reinfectare cu virusul, dar aici situaţia e destul de interesantă. Faptul că o parte dintre persoane au virusul în interiorul lor care dă test pozitiv poate să prezinte particule virale inactive, practic viruşi morţi, care au ADN şi acest ADN al virusului inactiv poate fi identificat de sistemele de testare, însă el nu contaminează. Problema este că la acest moment este imposibil de a şti dacă virusul dat este viu sau mort şi nu ajunge în altă persoană, după care persoana face boala sau nu.

Astfel de experimente nu pot fi făcute. Cel puţin se ştie că şi virusul mort cu ARN intact declanşează reacţia de polimerizare şi atunci reacţia devine pozitivă. Acesta este un element. La fel şi cu testarea viabilităţii virusului pe suprafeţe. ARN-ul lui se detectează mult timp, însă, de obicei, la virusurile care nu sunt viabile. Sunt cercetări făcute de virusologi germani care au constatat că aceste particule sunt inactive, cu toate că sistemele le detectează.

Acum, referitor la reinfectarea persoanelor, o anumită proporţie de pacienţi, chiar dacă au suferit de covid-19 dar s-au vindecat, nu pot forma anticorpi, 15-17% din populaţie nu formează anticorpi şi respectiv ei la un nou contact cu virusul vor face din nou boala.

 O altă parte din populaţie face anticorpi însă, fie titrul de anticorpi nu este protectiv, fie însăşi anticorpul s-a format către acele părţi ale virusului care nu oferă, de fapt, protecţie şi atunci aceşti pacienţi, în pofida faptului că au anticorpi pot să se reinfecteze şi rămâne o mare parte dintre pacienţi care au anticorpi, ei protejează, dar durata reală de protecţie nu este cunoscută.

Nu a trecut atât de mul timp încât să fie emisă o concluzie cum că aceşti anticorpi protejează pe o perioadă X de timp. Datele noi avansează cu ritm foarte rapid, le combat pe cele vechi, viteza de ajungere a informaţiei este diferită în fiecare ţară şi instituţie şi atunci se întâmplă că la unul şi acelaşi moment de timp diferite ţări şi instituţii se bazează pe concluzii diferite. Evident că şi deciziile vor fi diferite. Unificarea cere şi ea timp.

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Peste 1100 de titluri, peste 90 de cărți-eveniment, 32 de lansări – Humanitas la Gaudeamus

Humanitas, Humanitas Fiction și Humanitas Junior vă așteaptă la...

O asociație de proprietari din Iași vrea să închidă biroul Raiffeisen și Mega Image-ul de la parter

Președintele Asociației de Proprietari Ștefan cel Mare și Sfânt,...

Die Welt: Spaţiul Schengen are cu totul alte probleme decât România şi Bulgaria

Nu doar Croaţia, ci şi Bulgaria şi România voiau...