Exodul rușilor. Zeci de mii de oameni pleacă din Rusia de teama sărăciei și a represiunilor | VIDEO

Data:

spot_img

Zeci de mii de persoane au plecat din Rusia după impunerea sancțiunilor economice asupra țării și după ce Vladimir Putin a impus legi tot mai dure pentru a limita libertatea de exprimare și criticile la adresa regimului.

YouTube video

Rușii pleacă fie spre țări din Europa, precum Finlanda sau statele baltice, fie spre cele din Uniunea Euroasiatică. Motivele sunt multiple: teama de represiune, în cazul unora, sau de sărăcie, dar și dorința de a nu fi complici la acțiunile rusești în Ucraina.

„Alt element dramatic este exodul cetățenilor ruși în Europa. Trenul care face conexiunea între Rusia și Finlanda este funcțional și ruta e populară. Cetățenii ruși se retrag și în țările baltice, alții urmează calea Asiei Centrale, căci există această Uniune Euroasiatică, și mulți se retrag în Kazahstan sau Kârgâzstan.

Fie ca să aștepte un pic până își dau seama ce se întâmplă în Rusia, fie pentru a lua zboruri spre Instambul sau alte orașe din Europa.

Pleacă din diferite motive: unii spun că nu vor să contribuie la funcționarea acestui stat, ale cărui acțiuni le condamnă. Alții nu vor acel nivel de trai pe care Federația Rusă îl va oferi în următoarele luni. Alții vor să fie liberi”, a explicat pentru PressHUB Stanislav Secrieru, analist superior la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate (IUESS).

„Deglobalizarea” Rusiei

Expertul a arătat că, prin invazia militară din Ucraina, care a atras sancțiuni economice dure, Rusia și-a distrus mecanismele care asigură funcționarea economiei de piață, dezvoltate încă anii 1990.

„Bursa de valori nu s-a deschis, circulația liberă a capitalului este limitată. Asistăm la «deglobalizarea» Federației Ruse, aceasta pierde legăturile economice cu lumea din jur. Dar nu doar cu Occidentul, ci și cu alți parteneri care sunt mult mai rezervați acum să aibă afaceri cu Rusia, pentru a evita sancțiuni secundare ce pot fi aplicate de SUA și UE”, a menționat Stanislav Secrieru.

Rusia va mai rezista câteva săptămâni

Deși scenariile luate în calcul de Uniunea Europeană pentru Rusia erau oricum pesimiste înainte de războiul din Ucraina, lucrurile s-au înrăutățit cu o viteză care nu a fost anticipată.

„Noi la Institutul European pentru Studii de Securitate, am lucrat la posibile scenarii pentru Rusia, dar în perspectiva anului 2030. Am dezvoltat scenarii pesimiste, dar nu chiar așa de pesimiste și nu chiar așa de repede implementate. Ceea ce se întâmplă acum merge departe de tot ceea ce noi ne puteam imagina că se va întâmpla în Federația Rusă.

Probabil Rusia nu va reuși să achite datoriile externe și va fi în situația de default, probabil în timp relativ scurt își va epuiza rezervele financiare, unele sectoare economice vor colapsa, de exemplu industria transporturilor. Al doilea sector care cred că se va prăbuși va fi producția de mașini.

În jur de 70% dintre capacitățile de producție auto din Federația Rusă și-au sistat activitatea deoarece le lipsesc piese. Cred că se va ajunge la 100% în următoarele săptămâni”, a prezis, în cadrul unui interviu acordat PressHUB, Stanislav Secrieru.

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță a fost redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022 până în iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Tragedie în Serbia: Cel puțin opt morți după prăbușirea unui acoperiș la gara din Novi Sad

Tragedie în Serbia: Opt persoane au murit după ce...

Frică și repulsie în campania electorală | Universul.net

Frică și repulsie în campania electorală. Te poți doar...

China își mărește influența politică și economică în zona Oceanului Indian | Știri din diaspora

Prin investițiile în infrastructură și alte proiecte, China își...