Istoricul Daniel Citirigă: „O Românie în zdrențe, o Românie a cătunelor. Dacă nu venea misiunea Crucii Roșii Americane în România, mulți dintre oameni ar fi murit de foame”
Facultatea de Istorie și Științe Politice (FISP) din cadrul Universității Ovidius din Constanța (UOC)
a vernisat, ieri, în parteneriat cu Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Târgu Mureș al Academiei Române, expoziția „Au venit americanii– Crucea Roșie Americană în România după Primul Război Mondial”.
Curatorul expoziției este istoricul Daniel Citirigă. Expoziția cuprinde peste 200 de fotografii selectate din fondurile Library of Congress, John F. Kennedy Presidential Library and Museum – Boston, US National Archives – Washington, precum și din revistele „Red Cross Magazine”, „Junior Red Cross News”, „Revista Crucii Roșie a Tinerimii”.
Evenimentul – la care au participat istorici, profesori de la Universitatea Ovidius, dar şi invitaţi de la baza americană de la Mihail Kogălniceanu – a fost deschis de conf. univ. dr. Daniel Citirigă.
Acesta a ţinut să explice, înainte de toate, că titlul acestei expoziţii este dat de replica unei femei din Apuseni, al cărei soţ era bolnav, căzut la pat, după Primul Război Mondial.
- „Nu i-a ajutat nimeni şi, dintr-o dată, au apărut patru sau cinci asistente pe cai, cu medicamente, cu mâncare. Atunci, ea a spus «Au venit americanii!» Replica este consemnată pe una dintre fotografiile de la Library of Congress”, a declarat conf. univ. dr. Daniel Citirigă.
Potrivit istoricului, misiunea Crucii Roşii Americane în România a avut două etape: 1917-1918, prima etapă, şi februarie-august 1919, a doua etapă. Expoziţia „Au venit americanii” este dedicată celei de-a doua etape a misiunii. O parte dintre fotografiile din cadrul expoziţiei surprind Dobrogea, regiune care, conform rapoartelor Crucii Roșii Americane menţionate de Daniel Citirigă, a fost cea mai afectată din România, după război. Imaginile surprind, printre altele, satele dobrogene, copii turci și tătari, dar şi reprezentanţi ai comunităților rome.
- „Ceea ce fotografiază reprezentanții misiunii americane (n. r. a Crucii Roşii) este o Românie în zdrenţe, o Românie săracă, o Românie a cătunelor, a oamenilor foarte amărâți. Dacă nu venea misiunea Crucii Roșii Americane în România, mulți dintre ei ar fi murit de foame”, a declarat istoricul Daniel Citirigă.
În acest sens, el a amintit că, potrivit rapoartelor americane, în această misiune, în România, au fost ajutate peste 658.000 de persoane, iar pentru sprijinirea acestora au fost cheltuiţi peste două milioane de dolari. O realitate tristă amintită de istoric a fost aceea că, la momentul respectiv, România avea 100.000 de copii orfani.
Iubirea lui Hemingway şi diplomaţia generozităţii, promovată de Woodrow Wilson
Expoziţia din campusul Universităţii Ovidius din Constanţa cuprinde şi imagini care o surprind pe Agnes von Kurowsky, una dintre iubirile lui Ernest Hamingway, care avea să-i devină acestuia muză, pentru romanul „Adio, arme”. Agnes von Kurowsky a fost, conform explicaţiilor istoricului Daniel Citirigă, asistentă a Crucii Roşii Americane la Techirghiol, în 1920.
Pe lângă imaginea iubitei lui Hamingway, expoziţia include şi un colaj cu fotografii cu Regina Maria, o prietenă apropiată a Crucii Roşii Americane. Conform declaraţiilor conf. univ. dr. Daniel Citirigă, o bună parte din jurnalul Reginei Maria conţine numeroase referiri la Crucea Roşie Americană şi descrieri ale drumurilor sale prin ţară, alături de colonelul Henry W. Anderson.
- „Regina Maria este cea care apelează la președintele Woodrow Wilson, spunând că doar America, acea țară a generozității și bunătății, poate să ne salveze într-un moment atât de critic”, a menţionat istoricul.
De altfel, acesta a şi explicat faptul că, în viziunea preşedintelui american Woodrow Wilson (1856-1924),diplomaţia generozităţii, pe care el a cultivat-o şi a promovat-o constant, în paralel cu diplomaţia oficială, a cântărit, probabil, la fel de mult ca aceasta din urmă.
- „Președintele Woodrow Wilson a promovat foarte mult ideea că dacă vreți să nu mai aveți un război, trebuie ca cei mici, copiii, să se cunoască între ei. Să colaboreze, indiferent de unde provin și indiferent de statutul lor social. El credea mult mai mult într-o diplomație a milei, a generozității, decât într-o diplomație a oficialilor”, a declarat istoricul Daniel Citirigă, subliniind că acestă diplomaţie neoficială, a empatiei, a avut, pentru relaţiile româno-americane, un impact semnificativ.
În aceeaşi ordine de idei, conf. univ. dr. Daniel Citirigă a explicat că moştenirea Crucii Roşii Americane în România a însemnat, pentru o bună perioadă de timp, o corespondenţă între copiii americani şi copiii români, în perioada interbelică, deschiderea filialelor de Crucea Roşie de tineret, în România, şi chiar primirea, de către copiii români, de cadouri trimise de copiii americani. Totodată, după plecarea misiunii americane a Crucii Roşii din România, susţine istoricul, la Constanţa s-a deschis, în 1922, probabil deloc întâmplător, un consulat american care a funcţionat patru ani.
La finalul vernisajului, Daniel Citirigă a făcut o comparaţie între trecut şi prezent, pornind de la fotografii din cadrul expoziţiei, care surprind refugiaţi ruşi la Tulcea.
Istoricul a afirmat că, deşi până recent puteam fi tentaţi să gândim că ideea de refugiat de război aparţine, prin definiţie, trecutului, războiul din imediata noastră apropiere şi refugiaţii ucraineni ne demonstrează contrariul.
Expoziția „Au venit americanii – Crucea Roșie Americană în România după Primul Război Mondial” este realizată în cadrul proiectului EDERA – The Ethos of Dialogue and Education: Romanian-American Cultural Negotiations (1920-1940) și face parte din cea de-a 57-a ediție a Sesiunii Internaționale Pontica, organizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Cele aproximativ 200 de imagini şi colaje pot fi văzute, în contextul expoziţiei organizate la Universitatea Ovidius, în campus, corp A, până la finalul lunii octombrie.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(foto: Tiberius Stanciu)
