Inițiativa edulab pentru ecoturism este „copilul de pandemie” al programului pe care Fundația Noi Orizonturi îl derulează de cinci ani în zonele considerate ecodestinații în România. În perioada în care accesul la activități extracurriculare pentru copii și tineri a fost redus drastic, pentru că școlile și palatele copiilor au fost închise fizic, Fundația Noi Orizonturi a demarat pentru ei un program educațional unic în România: #edulab pentru ecoturism a organizat cursuri online de antreprenoriat turistic, care să le ofere elevilor o alternativă pentru timpul liber pe care nu l-au mai putut petrece ca înainte. Dar care, la finalul cursului, oferă soluții eco-turistice ce se vor concretiza pe teren, în localitățile lor.
„De data asta, forțați cumva de trecerea în online, am putut ajunge la tineri care nu aveau oricum la ei în localitate oferte extrașcolare, dar în același timp i-am putut pune în contact cu oameni care au făcut din pasiunea lor pentru patrimoniu un antreprenoriat care le asigură un trai demn, și asta a fost extrem de încurajator pentru tinerii de la sate”, ne spune Anca Gaidoș, director Fundația Noi Orizonturi.
„Copilul de pandemie”
36 de elevi, organizați în 12 echipe, au finalizat cu succes a doua etapă a programului și au idei concrete de proiecte: de la realizarea de tururi ghidate prin natură sau care să exploreze comorile culturale mai puțin promovate ale localității, la organizarea de șezători pentru turiști, sau realizarea unui caiet de simboluri și povești. Echipele vor primi premii în bani, pentru a-și pune în practică ideile de valorizare a patrimoniului local
Prin ceea ce ei numesc învățare pe bază de proiecte, tineri din comunități rurale precum Breb, Baru, Rășinari, Panaci, Picior de Munte dar și comunități mici cum este Baia-Sprie au învățat să folosească aplicații precum Google Maps, Questo, să descopere locuri speciale și să creeze o poveste care să le lege ajungând să-și pună comunitatea pe harta turistică a lumii.
„Ne-am dus spre aceste zone, pentru că ele se bucură de o promovare și de un efort special din partea adulților (administratorii de ecodestinații) pentru a ghida felul în care se face turism. Partenerul nostru strategic, Romanian-American Foundation, susține dezvoltarea rurală a acestor zone prin ecoturism, iar noi pregătim, cum s-ar zice, pepiniera pentru antreprenorii de mâine în ecoturism.
Cum o bună parte dintre activitățile față în față ale cluburilor Green IMPACT nu au mai putut fi derulate, ne-am mutat și noi în on-line. Odată cu on-line-ul, programul a devenit accesibil pentru orice copil/tânăr din mediul rural și așa că avem participanți din ecodestinații precum Țara Dornelor, Ecomaramures, Ținutul Zimbrului, Colinele Transilvaniei, Mărginimea Sibiului, dar și din alte zone rurale, precum Troianul din Teleorman sau Dăbuleni din Olt, care deși nu sunt destinații ecoturistice, tot au parte de un valoros patrimoniu cultural și natural”, precizează Anca Gaidoș.
Prima ediție edulab a fost lansată în noiembrie și se va încheia în iunie, când cele 12 echipe finaliste, termină de pus în practică ideile lor. Între timp, s-a lansat o nouă ediție, de vară/toamnă, care va începe în aprilie și se va încheia în noiembrie.
„Ne dorim ca în fiecare an să avem două generații de tineri și copii din mediul rural care să treacă prin program”.
Anca Gaidoș
Participanții, de regulă, sunt copii din familii care îi susțin – unii au preluat de la părinții și bunicii lor preocuparea pentru port popular sau pentru grădinărit. Care sunt cunoscuți în școală pentru preocupările lor pentru că cel puțin un profesor i-a încurajat să se înscrie în edulab pentru ecoturism.
Cei mai mulți s-au înscris la specializarea Călăuze turistice, pentru că locuiesc în zone în care văd destul de des turiști curioși.
„Vrem să rămânem la zona de elevi”, precizează conducerea fundației, „ca o pepinieră pentru alegeri de carieră sau antreprenoriat. Anul acesta însă, observând că și studenții au rămas acasă, am ridicat vârsta de participare și pentru ei, până la 21 de ani.”
Programul a început cu trei specializări Port Popular, Călăuze turistice (în care explorarea patrimoniului natural este făcută cu predilecție) și Producători Locali (în care se abordează tematici de agromediu sau plante tradiționale). Și proiecte ale copiilor, cu trasee în jurul rezervațiilor naturale sau acțiuni de explorare a florei sălbatice sau de răsaduri de roșii tradiționale. Din toamnă, organizatorii vor să adauge o specializare nouă, pentru wildlife (natură sălbatică).
Cum ridică on-line-ul, ruralul
„Mă numesc Bergovan Maria-Magdalena, am 17 ani, sunt în clasa a XI- a și locuiesc într-un sătuc (Capu Corbului) din comuna Corbu, județul Harghita. Localitatea Corbu este un cuib între munți, pe valea minunată a Bistricioarei.
Am crescut cu tradiții și obiceiuri populare și am participat și la o șezătoare cu câțiva ani în urmă: a fost o experiență minunată, adică nu mă gândeam vreodată că într-o adunare de oameni și obiecte tradiționale se pot ascunde atâtea povești și iubire”, începe una dintre elevele finaliste povestea participării ei.
A ales împreună cu echipa sa să participe la proiect, ca să afle lucruri noi, dar și să învețe cum se face echipă.
„Practic, prietenia noastă a fost legată tot de o șezătoare, una on-line, unde ne-am descoperit pasiunea comună pentru tradiții și de aici a plecat și ideea de a alege realizarea unei șezători. Vrem să dăm posibilitatea oamenilor să evadeze din viața cotidiană și să-i bucurăm pe cei în vârstă, dându-le speranța că tradiția nu se pierde.
De asemenea, am constatat că generațiile tinere sunt tot mai deconectate de la tradiții și nu mai sunt la fel de active în viața comunității”, explică Magdalena.
Maria-Magdalena, din satul Corbu, a învățat la aceste cursuri on-line cum se realizează un proiect cap-coadă. Cum să caute partenerii, obiectele, spațiul de amenajare. Cum să facă programul organizării evenimentului, ce invitați și ce scenariu să desfășoare. La șezătoarea lor au programat participarea unei trupe de teatru popular din Corbu, a meșterilor populari și a întregii comunități.
Evenimentul are programată și expunerea în presă sau pe rețelele sociale. Practic, nu lipsește nimic dintr-o organizare profesionistă.
Ba, mai mult, în comparație cu multe sărbători populare locale, acest proiect are un element esențial în plus: se finalizează cu tipărirea unor cărți poștale cu imagini vechi din viața satului, culese din comunitate și cu povești de la șezătoare. O parte le vor fi distribuite turiștilor, iar altele vor fi vândute.
„Pe unele le vom da ca suvenir partenerilor din cele zece țări europene cu care suntem parteneri Erasmus-plus, pentru a transmite mai departe valorile noastre și a-i atrage să ne viziteze, să ne cunoască”.
Maria-Magdalena Bergovan
„Consider că astfel vom ajuta comunitatea noastră, deoarece șezătoarea este povestea de viață a satului românesc”, consideră Maria-Magdalena.
Nu știe dacă va urma această pasiune și mai târziu, pentru că îi place foarte mult și meseria de polițist.
Turism într-un oraș minier
Analucia Brezoczki este din Baia Sprie. O localitate fostă minieră, supusă unor grele încercări în tranziția românească. Ea spune că a văzut în participarea la acest proiect o ocazie de a-și promova orașul.
„În orașul nostru nu se găsesc călăuze care să le ofere turiștilor posibilitatea de a cunoaște istoria lui sau valorile naturale”, spune ea. „Am zis că este momentul perfect pentru a face ce mi-am propus de mult timp, un curs de formare și pregătire pentru a fi ghid turistic. De aceea, eu am ales implementarea unui traseu turistic. Pentru a-l pregăti, a trebuit să vorbesc cu oamenii din oraș care s-au arătat interesați și s-au oferit să mă ajute”.
„Ideea mea inițială a fost să fac un ghidaj până la Lacul Albastru, însă informându-mă despre oraș și parcurgând modulele cursului, s-a născut ideea unui tur mai amplu. Acum, turul conține clădiri istorice ale orașului, o biserică, o fântână, un ceas solar cât și un centru de olărit.”
Și pe lângă acest tur, și-au propus să restaureze o statuie, a Sfântului Ioan de Nepomuk, ocrotitorul minerilor din zonă. „Aceasta datează de aproximativ 80 – 100 de ani și este printre ultimele două statuete rămase în oraș. Din păcate, atât statueta cât și povestea ei s-au pierdut peste generații, acum fiind un moment prielnic pentru a le reda comunității”.
Extraeducație… și „copiii pepite”
După această experiență. Anca Gaidoș, directorul programului, crede că e nevoie de răbdare în a crește acest sentiment de încredere în valorile locale, dar că efortul merită.
„Și ei, și satele lor sunt ca niște pepite: au extrem de multă valoare, dar este nevoie să fie sprijiniți să vadă această valoare. Ca și povestea de la Viscri: a fost nevoie ca un prinț să cumpere case vechi într-un sat de care nu știa nimeni, ca să realizăm cu toții că stăm pe o comoară. Ei, și copiii aceștia, sunt extraordinari, dar ei luptă cu eticheta de «copii de la țară».
În proiectul acesta însă ajung să își dea seama că ceea ce au ei la sat e rar și pe cale de dispariție, valoros în România dar mai ales internațional.”
Și cel mai bine își dau seama de acest lucru când iau contact cu turismul. „Când vin turiști din toată lumea să se bucure de gustul unei roșii adevărate, să pună mâna pe o cămașă de acum 100 de ani, să inspire aer de pășuni cosite și să plătească mult pentru acest lucru,… începi să vezi că poate nu trebuie să îți cauți un viitor la oraș sau într-o altă țară. E un proces lent, dar merită fiecare secundă pe care o parcurgem alături de ei, în aceste (auto)descoperiri”, conchide Anca.
Mare parte din fondurile necesare sunt sponsorizare din partea unei firme din Cluj. O echipă din partea lor a făcut și jurizarea aplicațiilor, a proiectelor și implicarea lor va merge mai departe și în partea de asistență pentru echipele tinerilor.
Îi vor putea asista pe parcursul implementării și oferi suport în zona de comunicare, promovare și gestionare financiară. Finanțarea proiectelor tinerilor este asigurată de către firma Alstom și printr-o campanie de fundraising realizată în rândul diasporei românești, susținută de Romanian-American Foundation.
Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
