Fake news. Crima aproape perfectă. Cazul medicamentelor minune

De peste opt luni, circulă intens pe Internet, pe rețelele sociale, reclame la câteva medicamente care te fac ca nou: curăță arterele, regenerează complet inima, te scapă de junghiuri, grețuri și tensiune, totul la jumătate de preț.

Astfel de anunțuri se găsesc cu sutele în mass-media, dar cele prezentate mai jos reprezintă un exemplu de înșelătorie elaborată meticulos, pentru a face cât mai multe victime.

Deși nu vom aminti numele întreg al produselor-minune pentru a nu spori reclama, de reținut că două dintre ele conțin cuvântul card în denumire, fiindcă exact cardul bancar îl vizează acest joc cinic cu sănătatea și banii oamenilor creduli.

Manipularea cu emisiunea România9 de la TVR  

Strategia înșelătoriei pornește de la stimularea emoțiilor și a indignării publice. Este creată o pagină care simulează o ediție a talk-show-ului România9, pentru a lansa o minciună sfruntată sub titlul strident Discutarea celei mai scandaloase știri din această săptămână în studioului România9: „Pensionarii sunt bătrânii, lasă-i să moară, nu le este milă. Dacă nu presiune sau inima, atunci altceva îi va ucide. Nu are rost să cheltuie bani pe bătrâni!”

Afirmația cu multe scăpări ortografice este atribuită unei anume Mihaela Bălănoiu, „farmacist șef adjunct al României”.

Pentru un plus de credibilitate, este prezentată o prezumtivă captură de ecran de pe pagina acesteia, unde se poate citi că doamna nu ar fi de acord cu vânzarea la preț scăzut a unui medicament extraordinar care ar putea fi comercializat de zece ori mai scump.

„Voi merge până la vârf, dar nu voi lăsa acești idioți să dea un astfel de medicament pe gratis…”, scrie pe pagina invocată, care ar fi fost deja ștearsă de pe Facebook.

Cu un strop de atenție, cel puțin două detalii sar în ochi: unul este numele de pe așa-zisul cont de Facebook, Bălănoi nu Bălănoiu, celălalt este cuvântul folosit pentru expresia captură de ecran: „înhățare a ecranului”. Simpatic, dar nu sună românește!

Mai departe, publicul este înștiințat că doamna a fost demisă împreună cu toată conducerea Departamentului de farmacie unde se efectuează o anchetă. Iar de aici începe alt capitol al elaboratei mistificări care vrea să acrediteze ideea unui medicament miraculos și rar, posibil de achiziționat în cantități foarte limitate la un preț incredibil de avantajos.

Intră în scenă domnul Crețu, alias ministrul Lucian Bode

Pe același scenariu al emisiunii de televiziune este intervievat Paul Crețu, despre care se spune că ar fi noul „șef al departamentului farmaceutic din România”.

Personajul subliniază cât de grav este derapajul doamnei „farmacist-șef adjunct” și dezvoltă ideea prețului medicamentului.

Chiar Ministerul Sănătății ar discuta posibilitatea unui program care să dea acces pensionarilor la valorosul medicament la preț minim, prin subvenționare de la buget.

Dar, ce să vezi: fotografia sub care este titrat numele Paul Crețu îl înfățișează pe Lucian Bode, fostul ministru al transporturilor, acum ministru de interne în guvernul Cîțu.

Publicul amator de medicație de pe internet s-ar putea întreba dacă există farmacist-șef al României sau un Departament farmaceutic al României. NU există! Farmaciștii sunt organizați conform Legii farmaciei nr. 266/2008 în Colegiul Farmaciștilor din România, condus de un președinte.

Ceva mai încolo în articolul-reclamă apare și imaginea unui Robert Mocanu, „reprezentant al rețelei farmaceutice Farmastoc” care explică de ce nu e bine ca medicamentul să fie vândut numai cu 159 lei, mult sub costul de fabricație care este 530 lei pe bucată.

Din nou, surpriză: poza îl reprezintă pe fizicianul Cristian Presură, inventatorul Smartwatch, cândva invitat în emisiunea România9, imagine utilizată în mod fraudulos de comercianții leacurilor suspecte.

False premii Nobel și cardiologi inventați adaugă la minciună

Dialogul cu personajele inexistente nu se termină aici. Este întrebat și un specialist-cardiolog despre efectele miraculoase ale medicamentului care are în compoziție o substanță unică – alfahidrocalciferol – pentru care „oamenii de știință elvețieni au primit Premiul Nobel în 2011”.

O căutare simplă pe Google scoate adevărul: substanța nu există, iar în 2011 niciun cercetător elvețian sau din altă țară nu a primit Premiul Nobel pentru vreo substanță.

Dar, cine citește superficial și nu verifică, poate să dea crezare reputatului „Dr. Ioan Constantin, șeful Centrului științific pentru chirurgie cardiovasculară”, cum este titrat pe burtiera contrafăcută. 

Fotografia, furată de pe „Știrile Pro TV”, cum ne dezvăluie Google search, îl reprezintă pe doctorul Radu Macovei în 2012, când era directorul Spitalului Floreasca și avea de rezolvat spinoasa problemă a „tentativei de sinucidere” a lui Adrian Năstase.

În versiunile anterioare ale reclamei, sub aceeași poză apare alt nume: dr. Virgil Popescu.

Imaginea și numele unor medici reali, cum este prof. Ioan Bruckner de la București, sunt băgate în povestea aceasta mocirloasă, pentru a convinge cât mai mulți naivi să cumpere naturistele care îi vor repara pe bolnavi și le vor asigura viață lungă. La sfârșitul textului care reproduce, chipurile, discuțiile dintr-o emisiune de la televiziunea publică, apar o ruletă și un cronometru care grăbesc clientul să cumpere acum, fiindcă mai sunt câteva minute și generoasa ofertă se va sfârși.

„Important! La momentul actual, la Institutul de patologii cardiovasculare din București au mai rămas doar 30 de ambalaje de medicament din primul lot finanțat din bugetul de stat”, este anunțul care îndeamnă la un act comercial impulsiv.

Menționăm că nu există nici Centrul științific pentru chirurgie cardiovasculară, nici Institutul de patologii cardiovasculare, ambele invenții pure.

Intrăm în pielea cumpărătorului

Cine s-a lăsat convins, a fost invitat să completeze pe site-ul reclamei numele și un număr de telefon. Am făcut-o și eu. În câteva minute am primit un apel de pe un număr cu prefixul 0364 corespunzător zonei Cluj. La telefon o doamnă cu puternic accent moldovenesc are câteva întrebări: pentru cine este medicamentul, ce vârstă are, ce boli.

Apoi pune punctul pe i: nu se poate cumpăra o cutie cu prețul preferențial de 159 lei, trebuie minim 4 cutii a câte 10 pastile la 596 lei, iar ideal este 8 cutii cu prețul excepțional de 790 lei.

Aleg varianta soft, cu 590 lei. Sunt asigurată că pachetul va sosi în 2-3 zile …din Letonia. De ce din Letonia, întreb, dacă medicamentul-minune este invenție românească?

Fiindcă – mă lămurește vocea – nu s-a putut fabrica în România, deci se produce în Letonia. Clar!

Revin câteva minute mai târziu la numărul de telefon de pe care am fost apelată să văd dacă răspunde cineva. De data aceasta răspunde un bărbat. Cu același accent moldovenesc. Întreb cum se numește firma. „LLP”, spune bărbatul.

Într-adevăr, există un site înregistrat ca llp-ro.ro cu diverse produse naturiste. Inclusiv cele din reclamă. Vreau să aflu unde este locată firma, este cumva la Cluj?„Nu, doamnă, eu sunt la Suceava și sunt din Siret”, mărturisește omul.

Cer anularea comenzii făcute de mine și întreb de ce e nevoie ca firma să mintă cu anunțuri și reclame înșelătoare. „Da-s bune pilulele, doamnă, nu fac rău la nimeni!”, mai încearcă vocea să dreagă busuiocul.

Păcăleala e rusească?

Internetul este plin de reclamele mincinoase croite pe scenariul unei emisiuni false, cu interlocutori inexistenți, cu poze trucate și situații inventate. Site-urile și conturile de pe Facebook sau de pe Twitter și Instagram utilizate sunt variabile și nu au viață lungă.

Câteva duc spre boți rusești ca http://friocard.robot-keys.ru, altele spre site-uri cu terminații suspecte ca id. pentru Indonezia https://aptik.webflow.id, sau io.pentru teritoriul britanic al Oceanului Indian robgwell.webflow.io, ori înregistrate pe domenii fără nicio legătură cu farma ca https://alllwork.space.cutestat.com/, rjvivlj.space, revivos.space, anaralore.clickfunnels.com etc.

Unele surse duc și spre Cernăuți.

„Facem eforturi reale de a împiedica răspândirea acestui FAKE NEWS ORDINAR! Cei care se află în spatele acestei înșelătorii multiplică site-ul pe tot felul de platforme web și împrăștie linkurile pe Facebook”, pentru comercializarea unui medicament folosind abuziv imaginea România9.  

Dar înșelătoria merge liniștită mai departe și prinde în plasă chiar jurnaliști neatenți. Ziarul Timișoara ia de bună povestea imaginară cu imaginara „farmacistă-șefă adjunctă a României” și îi aplică o critică aspră funcționarei cu conac și călătorii de lux la activ.

„Noi, muritorii de rând, nu vom ști niciodată de ce astfel de oameni decid soarta unui medicament românesc unic de la Institutul de patologii cardiovasculare din București, care tratează inima și presiunea, prevenind moartea”, se lamentează jurnalistul.

Și Matinal hunedorean sau Metropolitan București preluau în vară, cu aceeași indignare, afirmațiile inventate, puse pe seama inexistentei Mihaela Bălănoiu, articole bogat comentate de cititori care desfășoară de atunci până în prezent un adevărat maraton de sudalme la adresa personajului și se înghesuie în același timp să cumpere leacurile din reclame cinic orchestrate și distribuite peste tot.

Însă și comentariile sunt adeseori trucate, atunci când laudă produsele sub nume interesante ca Mary, Sady, Geo, Andey, sau chiar sub nume mai românești, dar cu texte pline de extaz ca „E un miracol! Îl beau de doar trei săptămâni, dar presiunea nu mai crește și dureri la inimă au trecut!”.

Ce e de făcut?  

Pentru distribuția pe Internet a reclamelor înșelătoare nu există soluții legale simple. Autoritățile abilitate ar putea face anchete pentru a depista firmele care fac un astfel de comerț. Dar, după cum se vede, companiile sunt volatile ca și domeniile de pe care își fac reclamă.

Dacă reclama ar fi difuzată prin televiziune sau radio, Consiliul Național al Audiovizualului are competența de a le opri, însă tocmai de aceea se feresc de audiovizual. Pe Facebook există posibilitatea raportării repetate care duce la blocarea contului. În mai multe state europene s-au impus reguli de moderare pe rețelele sociale unde funcționează criteriul „inautenticității” mesajului.

Însă versatilitatea și viteza cu care comercianții de iluzii se mișcă fac dificilă confruntarea. În România Protecția consumatorului ar putea să fie activă, ca instituție publică, în a urmări firmele, site-urile, conturile de pe rețele care recidivează în comercializarea unor leacuri miraculoase.

Însă instituția nu dispune, cel puțin deocamdată, de o divizie specializată în vânarea reclamelor înșelătoare. Greul rămâne pe judecata consumatorilor. Ei ar trebui educați astfel încât să aleagă ce cumpără cu un strop de îndoială și cu mai multă informare.

Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!