Candidatul Alianței „România Înainte”, Crin Antonescu, a dat în 1988 o declarație la Securitate despre un coleg profesor, arată Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Crin Antonescu a primit, însă, de la CNSAS o adeverință de necolaborare cu Securitatea. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a motivat decizia pentru că se încadrează în art. 2 lit. b) teza a Il – a, din OUG nr. 24/2008, astfel:
- „persoana care a furnizat informatii cuprinse in declarații, procese — verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de retinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securitatii, potrivit prezentei definiţii”, arată documentul CNSAS.
Citește și: Curiosul traseu profesional al judecătoarei diplomat și consilier de politician
Mai mult, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pe baza notei de constatare nr. DI/I/355 din data de 31.03.2025 și în urma verificărilor întreprinse până la data de 31.03.2025, transmite că „în cazul domnului ANTONESCU George Crin Laurentiu nu se poate retine calitatea de lucrator al Securitatii, in sensul legii”.
CNSAS limitează accesul la o notă de constatare
„Am fost chemaţi în calitate de urmăriţi la Securitate să dăm declaraţii”, a declarat Antonescu în cadrul unei conferințe de presă, explicând că prietenul său, care a încercat să fugă din țară, a lăsat obiecte personale „nume, cu etichete…M-am prezentat şi eu în calitate de urmărit”.
„Am dat o declaraţie în care nu am oferit nicio informaţie specială decât că sunt prieten cu persoana respectivă, că ştiam că pleacă într-o excursie în Bulgaria, că nu ştiam ce intenţie are, ceea ce era adevărat şi atât şi nimic mai mult”, a mai spus Crin Antonescu.
Cazul Antonescu aduce în prim-plan lipsa transparenței, fapt nemaîntâlnit până în acest moment, „Lucrurile sunt simple: așa ceva (restricționarea accesului la nota de constatare) nu s-a mai făcut până acum. Orice vor spune cei care au făcut asta”, atrage atenția Răzvan Popa printr-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.
Răzvan Popa, având 25 de ani experiență la CNSAS, arată că „sunt mii de exemple, pe site-ul CNSAS, în secțiunea adeverințe. Toate adeverințele care pornesc de la documente identificate în arhivă (deci nu „necunoscuți”) conțin formula „nota de constatare poate fi consultată”. Nu „poate fi consultată de titularul adeverinței”. Cred că cineva va trebui să facă un pas în spate. A big one”, a scris Popa

Citește și: Trei judecătoare condamnate pentru abuz în serviciu au pierdut procesul deschis la CEDO
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: Inquam Photos/ George Călin)