Femei celebre din istoria Clujului. În panteonul istoric al orașului, unde pietrele vechi vorbesc tăcut despre gloria trecutului, iar străzile păstrează ecouri ale amintirilor, se ascunde o poveste mai delicată și plină de înțelesuri, povestea femeilor notabile care și-au croit drum prin decursul secolelor.
Este un portret viu, o frescă alcătuită din curaj, înclinații artistice, inteligență și contribuții semnificative, care au transformat Clujul într-un centru vibrant al istoriei și culturii.
Claudine Rhedey, o frumusețe din Palatul Rhedey
Claudine Rhedey, una dintre cele mai cunoscute femei din istoria Clujului, și-a marcat adolescența în Palatul Rhédey, lăsând o amprentă puternică în memoria orașului. Căsătorită în mod morganatic cu ducele Alexandru de Wurttemberg, a dat naștere unei linii regale, iar stră-stră-strănepoata sa este nimeni alta decât Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Claudine a murit la 1 octombrie 1841, la doar 29 de ani, motivele morții sale fiind incerte, ea fiind înmormântată în Biserica Reformată din Sângeorgiu de Pădure județul Mureș.
Citește și: Șefa Curții de Apel București a reclamat o judecătoare la Inspecția Judiciară, apoi a câștigat disputa
Anna Báthory, umbrele întunecate ale unei epoci în Cluj
Anna Báthory s-a născut în anul 1594, iar numele ei a devenit sinonim cu controversele și acuzațiile de vrăjitorie ce au cutreierat vremurile respective. Legende spune despre Anna Báthory că ar fi fost pasionată de magie neagră şi că își menține frumusețea din cauza sângelui virginelor cu care făcea baie.
În 1608, Anna Báthory se căsătorește la Cluj cu Dionisie Bánffy de Lasonc. Căsătoria dintre cei doi durează doar patru ani, deoarece Dionisie moare în condiții suspecte. Deși nu se cunosc multe despre viața ei, se spune că Anna ar fi fost amanta principelui Transilvaniei, Gabriel Báthory care era propriul ei frate.
În Transilvania, vânătoarea de vrăjitoare era foarte la modă și doar în secolul al XVII-lea, la Cluj, s-au desfășurat numeroase procese, iar Anna Báthory a fost acuzată de vrăjitorie de către alt principe al Transilvaniei, Gábor Bethlen.
Documente ale vremii spun că acel principe a acuzat-o pe Anna de vrăjitorie doar pentru a fura averea ei în 1621.
Citește și: Laura Ștefan: Ucraina vrea să arate că merită încrederea europenilor. Proceduri transparente, din buncăr, pentru prevenirea corupției
Femei celebre din istoria Clujului. Raluca Ripan, pionieră în științele chimice
Raluca Ripan, prima femeie din România cu titlul de doctor în științe chimice, a adus prestigiu Universității din Cluj. Fondatoare a Institutului de Chimie, Raluca Ripan a devenit membră a Academiei Române și a fost singura femeie rector din istoria Universității „Victor Babeș”.
O mărturie a contribuției aduse în cercetare, a inovațiilor și rezultatelor realizate de academician Raluca Ripan și colectivele îndrumate și coordonate de Raluca Ripan sunt și „certificatele de autor” și titlurile de „inventator” obținute.
Astfel, în anul 1967 „Oficiul de stat pentru invenții” a acordat certificatul de autor academicienei Raluca Ripan și chimiștilor Ignat Eger și Nicolae Bojan, din Cluj, pentru invenția „Procedeu de obținere a uraniului din minereuri”.
Un alt certificat de autor este acordat academicienei Raluca Ripan și chimistului Nicolae Pascu pentru invenția „Procedeu de mărire a flotabilității minereurilor”; în 1968 în colaborare cu chimiștii Ioan Todoruț și Alexandru Botar pentru invenția „Metoda de separare a aurului de minereurile aurifere”, iar în 1970 alături de chimistul Gheorghe Pop din Cluj a primit certificat de inventator pentru invenția „Preparat de aur lichid, strălucitor, pentru decorarea sticlei de menaj și procedeu pentru obținerea acestuia”.
Continuarea, în Monitorulcj.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa imagine: Monitorulcj.ro)