Fenomenul fake news devine o ameninţare, confruntându-ne în prezent cu „un tsunami de dezinformare”, iar misiunea jurnaliştilor este aceea de a verifica informaţiile şi de a contracara acest lucru, consideră directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae.
„Dezinformarea este, prin natura sa, un risc din online. În acest context, dezinformarea, fenomenul de fake news, deepfake devin o ameninţare pentru guvernarea şi ecosistemul cibernetice”.
„Dezinformarea este un proces dinamic, care evoluează continuu şi un proces răbdător, care injectează încet otravă în spaţiul nostru informaţional”, a subliniat aceasta.
În acest sens, directorul AGERPRES a vorbit despre importanţa verificării informaţiilor (factchecking).
„Informaţia este esenţială atunci când este adevărată. Dar, ca jurnalişti, nu mai avem ‘glonţul de argint’, deoarece tehnologia ne-a depăşit instrumentele conversaţionale. În această situaţie, cel mai bun exemplu este fenomenul de deepfake.
Jurnaliştii încearcă să îl contracareze. Spre exemplu, multe redacţii au echipe care se ocupă cu factchecking”, a explicat Claudia Nicolae.
Ea a apreciat că, în acest context, „tehnologia este parte a problemei, dar este şi parte a soluţiei”.
„Verificarea informaţiilor şi lupta împotriva dezinformării constituie noua misiune a jurnalismului. De la infodemie până în prezent, suntem în faţa unui tsunami de dezinformare. Niciodată nu a fost mai multă.
Este imposibil să analizezi întreaga poveste, dar cei care se ocupă cu verificarea informaţiilor încearcă cel puţin să analizeze naraţiunea”, a punctat directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă.
Contiuarea, în Agerpres!
Corecta si aplicabila este , ceea ce numim, verificarea naratiunii .Fake-ul, nu numai ca prezinta deformat situatii ,prin metodele bine cunoscute , ce tin de scoaterea din context a unor afirmatii sau ce prezinta doar partial adevarul ca si procedeul ce ne arata cum titlul atasat unui text este departe de a contine ceea ce textul , supus dezbaterii ,ne prezinta , dar el cuprinde ,de cele mai multe ori , (din motive de securitate personala a textierului )notiunea de probabilitate .Atunci cind textul , naratiunea, supusa noua cititorilor ce ne dorim a fi corect informati ,are in componenta cuvinte ce relativizeaza sau ne prezinta doar un presupus adevar atunci cititorul ar trebui sa renunte la as mai baza cunosterea pe textul cu pricina .In momentul in care acesta „ cutuma ” devine o obisnuita realizam rapid modalitatile prin care suntem pacaliti .Fenomenul Fake este de cind lumea si pamintul doar mijloacele lui de transpunere in cotidian s-au schimbat .Jurnalistii nu pot face mari modificari sau nu pot arata de fiecare data FAKE-ul .Este datoria fiecaruia dintre noi inspre a ne creea o rutina ce ne ajuta sa inlaturam fake-ul din partea de informatie ce ne intereseaza . Imposibilul poate deveni realitate daca structura noastra umana refuza (asta se invata ) la a ceda sentimentelor atasate actiunilor , persoanelor sau a unor anumite interpretari ce ne fac bine sufletului si nu mintii .Cei care conduc omenirea se lasa cu greu prada sentimentalismului ieftin ce atrage omenirea mai ceva ca lumina luminarii gizele .Este tot atit de adevarat ca exista situatii, de tot felul ,de la cele politice la cele sociale , creeate artificial, acolo unde alegerea devine imposibila .Dilema „raului cel mai mic ”intervine de foarte multe ori in viata fiecaruia dintre noi si diversitatea, situatiilor de acest fel ,este greu de controlat . Pina la urma umanitatea este inselata inca de la inceputuri si putini sunt cei care pot extrage adevarul din noianul de minciuni .