Festivalul Internaţional de Literatură de la Odesa, cu recitaluri poetice, dezbateri, proiecţii de filme şi momente muzicale, va fi găzduit la Bucureşti.
În perioada 22-25 februarie, Bucureştiul va fi gazda cea de-a 9-a ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură de la Odesa, un proiect cu tradiţie, devenit itinerant din cauza războiului.
De-a lungul celor patru zile, publicul bucureştean are ocazia de a participa la peste 20 de evenimente, cu o arhitectură diversă: de la dezbateri pe teme extrem de actuale şi variate până la recitaluri de poezie şi lecturi publice, însoţite de proiecţii de filme şi momente muzicale, au anunțat vineri organizatorii festivalului.
Găzduită la sediul Goethe-Institut Bucureşti (Calea Dorobanţi 32), ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Literatură de la Odesa debutează joi, 22 februarie, de la ora 17.00, cu un mesaj din partea celor doi fondatori ai proiectului, managerii culturali Ulrich Schreiber (Germania) şi Hans Ruprecht (Elveţia), urmat de un mesaj din partea Laurei Napolitano, directoarea Institutului Italian de Cultură din Bucureşti şi preşedinta EUNIC România, instituţia sub umbrela căreia se desfăşoară proiectul.
Citește și: Ce merită reținut din interviul lui Tucker Carlson cu Putin
Publicul bucureştean are ocazia de a-l întâlni pe Philippe Sands
Discursul de deschidere va fi susţinut de Radu Vancu, scriitor, eseist, traducător, profesor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu şi una dintre cele mai active voci civice din România.
„Europa pe care trebuie să o construim prin cuvintele noastre e una în care ele nu sunt folosite pentru a genera moarte sau ideologii de exterminare – ci o Europă în care cuvintele sunt martori împotriva barbariei. În care cuvintele stau mărturie că oamenii pot fi ucişi, dar nu distruşi.
În care ele funcţionează în serviciul umanului, nu al ideologiilor. Pentru că acum ştim: acolo unde cuvintele eşuează, istoria eşuează. Şi redevine oroare. Trebuie să construim o Europă în care cuvintele să nu trădeze omul. Nu din nou.
Altfel, tot ce a însemnat vreodată literatura, tot ce a însemnat vreodată arta a fost pur şi simplu o minciună. Singura Europă care nu-i o civilizaţie moartă e aceasta: o Europă în care cuvintele nu trădează umanul”, a mărturisit Radu Vancu, în aşteptarea evenimentului.
În aceeaşi seară, de la ora 18.30, publicul bucureştean are ocazia de a-l întâlni pe Philippe Sands, scriitor şi avocat britanic de descendenţă franceză, profesor de drept internaţional şi director al Centrului pentru Curţi şi Tribunale Internaţionale de la University College London.
Libertatea de exprimare, drepturile omului, originile genocidului şi ale crimelor împotriva umanităţii sunt doar o parte dintre temele care vor fi abordate de acesta în cadrul unui dialog cu jurnalistul Marian Voicu. Zilele acestea, volumul Filiera de Philippe Sands a apărut în ediţie în limba română (traducere de Miruna Andriescu) la Editura Litera.
De la ora 20.00, iubitorii de poezie îi vor putea asculta în lecturi publice pe: Paula Erizanu din Republica Moldova – una dintre cele mai cunoscute scriitoare din noua generaţie şi o apreciată jurnalistă europeană din sfera culturală -, alături de scriitorii ucraineni Iia Kiva – poetă, traducătoare şi graficiană, preocupată de subiecte precum limbajul, identitate şi memorie, experienţele colective şi personale de război, traume şi dezrădăcinare – şi Vasîl Mahno – poet, eseist şi traducător multipremiat, care investighează în cărţile sale conceptele de patrie şi memorie, reflectând trecutul polifonic al locului său de origine. Moderatorul serii va fi scriitorul şi traducătorul german de origine română Ernest Wichner.
Citește și: Eoliene în Marea Neagră nu vor fi mai devreme de 2031. Mai are rost să investim în gaz?
Iubitorii de literatură din Bucureşti vor avea ocazia să îl cunoască pe Yuri Vînnîciuk
Momentul muzical al serii va fi asigurat de muzicianul Florin Bica, un artist cunoscut melomanilor datorită prezenţei sale la evenimente importante precum Bucharest Jazz Festival sau Festivalul „George Enescu”, dar şi drept un colaborator constant al Big Band-ului Radio România.
În cea de-a doua zi a festivalului, vineri, 23 februarie, de la ora 14.00, iubitorii de literatură din Bucureşti vor avea ocazia să îl cunoască pe Yuri Vînnîciuk, o legendă vie a literaturii ucrainene, considerat cel mai versatil dintre scriitorii ucraineni contemporani, un critic neobosit al sistemului politic, care a anticipat în operele sale războiul de astăzi.
Acesta va purta un dialog cu poetul, eseistul şi traducătorul ucrainean Vasîl Mahno.
De la ora 15.30, urmează o întâlnire cu scriitoarea elveţiană Ariane von Graffenried, autoare de spoken word, membră a duo-ului „Fitzgerald & Rimini” şi curatoare a Festivalului Internaţional de Poezie de la Basel.
Ariane von Graffenried este o scriitoare versatilă care trece cu uşurinţă de la germana elveţiană la cea standard, mixate cu franceză, engleză sau albaneză, o scriitoare capabilă să străbată peisaje literare ample, scriind despre figuri feminine uitate şi nerecunoscute şi care amestecă fantasticul cu realul.
Sub motto-ul „Planeta populistă – vocile unei lumi în tumult”, de la ora 17.00, va avea loc o întâlnire cu scriitorul şi eseistul elveţian Jonas Luscher, moderată de Joachim Umlauf, directorul Goethe-Institut Bucureşti. Ce îi uneşte pe populiştii din întreaga lume, ce îi deosebeşte şi ce impact are acest lucru asupra realităţilor vieţii în fiecare caz în parte?
Sunt promisiunile şi tentaţiile populiştilor similare? Şi, dacă da, ce fel de lume şi de societate promit populiştii? – acestea sunt doar câteva dintre întrebările care îşi vor găsi răspuns în cadrul întâlnirii cu Jonas Luscher.
The Strongest Substance face lumină asupra istoriei dezvoltării LSD
De la ora 18.30, urmează un dialog pe o temă extrem de interesantă care a străbătut anii în zeci de cercetări dedicate subiectului: războiul şi drogurile.
Invitatul special este Norman Ohler, autorul a două cărţi importante pe această temă, prima dintre acestea, Der totale Rausch: Drogen im Dritten Reich (2015), tradusă în peste 30 de limbi şi aflată pe lista bestsellerurilor The New York Times, care descrie consecinţele abuzului de droguri în rândul liderilor militari şi politici.
Cea mai recentă carte a sa, The Strongest Substance (2023), face lumină asupra istoriei dezvoltării LSD şi explică diferenţa între cele trei funcţii ale drogurilor: ca intoxicant, ca instrument de control al minţii şi ca leac.
Festivalul Internaţional de Literatură de la Odesa. Literatura ucraineană va face obiectul unei lecturi
Seara se încheie cu o întâlnire digitală cu îndrăgitul scriitor german Daniel Kehlmann care, de la ora 20.00, va citi un scurt fragment din romanul TYLL, unul dintre cele mai răsunătoare succese literare germane din ultimii cinci ani, carte nominalizată la International Booker Prize în 2020 şi aflată în curs de ecranizare pentru un viitor serial Netflix.
Romanul, apărut în versiune românească în colecţia Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M, în traducerea Mariei Irod, a fost extrem de bine primit şi de cititorii români. Dialogul cu Daniel Kehlmann va fi moderat de jurnalistul cultural Matei Martin.
Literatura ucraineană va face obiectul unei lecturi la nivel mondial în cea de-a treia zi a festivalului, sâmbătă, 24 februarie, e la ora 12.00, pentru a marca cei doi ani de la data izbucnirii războiului.
Cu această ocazie, vor fi citite inclusiv poeme semnate de scriitorii ucraineni Viktoria Amelina, Maksîm Krîvţov şi Volodimir Vakulenko, toţi dispăruţi în timpul războiului.
La eveniment vor lua parte, online şi cu prezenţă fizică, nume importante ale scenei literare internaţionale precum Vasîl Mahno, Svitlana Bondar, Yuri Vînnîciuk (Ucraina), Marie Iljasenko (Republica Cehă), Jan Konnefke (Germania / România, online), Halîna Kruk (Ucraina, online), Daniel Kehlmann (Germania, online), Hector Abad Faciolince (Columbia, online), Nichita Danilov, Dan Sociu (România).
Citește și: IPS Teodosie, judecat de Sfântul Sinod pentru „acte de răzvrătire, indisciplină şi presiune publică”
Amfitrionul serii va fi scriitorul şi traducătorul Horaţiu Decuble
În aceeaşi zi, de la ora 15.00, scriitorul şi jurnalistul Olivier Guez, distins cu Premiul German de Film pentru scenariul său Der Staat gegen Fritz Bauer, discută cu scriitorul Norman Ohler despre trecutul, prezentul şi viitorul Europei, despre ocaziile folosite şi ratate în realizarea visului Europei într-o perioadă de profunde schimbări politice şi culturale.
De la ora 16.30, va fi proiectat filmul Inimi cicatrizate (2016), în regia şi după un scenariu de Radu Jude, ecranizarea romanului omonim, de Max Blecher, proiecţie urmată, de la ora 18.00, de un dialog pe această temă între criticul literar Doris Mironescu şi Ernest Wichner.
Începând cu ora 19.30, va avea loc un moment de lecturi publice – poezii de Ernest Wichner, unul dintre cei mai importanţi poeţi germani de origine română, Marie Iljasenko din Republica Cehă, autoare multipremiată, ale cărei versuri au cunoscut traduceri în peste 15 limbi şi Nichita Danilov, scriitor român care surprinde în cărţile sale moştenirea spirituală şi metafizică a României natale într-o poetică suprarealistă cu expresie ludică şi ironică.
Amfitrionul serii va fi scriitorul şi traducătorul Horaţiu Decuble.
Ultimul eveniment al serii, în cadrul Festivalul Internaţional de Literatură de la Odesa, va avea loc la Cinema Elvire Popesco, de la ora 20.00. Este vorba despre proiecţia filmului Photophobia, docudramă din 2023, scris şi regizat de Ivan Ostrochovsky şi Pavol Pekarcik. Filmul a avut premiera la cea de-a 80-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, în cadrul secţiunii „Giornate degli Autori”, în cadrul căreia a câştigat premiul Europa Cinemas Label Award. Coproducţie între Slovacia, Republica Cehă şi Ucraina, Photophobia a fost filmat în Ucraina în timpul invaziei ruseşti, fiind mai apoi selectat ca propunerea slovacă pentru cel mai bun film internaţional de lungmetraj la cea de-a 96-a ediţie a Premiilor Oscar.
Primul eveniment al ultimei zile a festivalului, duminică, 25 februarie, începând cu ora 11.00 este un dialog între scriitoarea italiană Ilaria Gaspari, cunoscută pentru pasiunea sa pentru podcasturi dedicate operelor unor scriitori cunoscuţi: mix de amintiri, citate, extrase şi poeme, dintre care unele sunt înregistrări originale ale unor lecturi, materialele includ şi o căutare a urmelor vieţii lui Ingeborg Bachmann la Roma. Poetul, managerul cultural şi jurnalistul Răzvan Ţupa este cel care va dialoga cu invitata din Italia.
Citește și: Zelenski l-a demis pe comandantul armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi. Cine este noul șef al forțelor armate
Expert în ţările şi peisajele din Europa de Est
De la ora 12.30, este vremea Poveştilor de la Marea Neagră, un proiect al Goethe-Institut şi al Centrului Goethe din Erevan.
În cadrul evenimentului de la Bucureşti, cinci scriitori din ţări situate la Marea Neagră se vor reuni pentru un schimb de opinii despre regionalitate, identitate şi posibilităţile unei limbi comune în contextul crizelor actuale din literatură: Lavinia Branişte (România), Eka Kevanishvili (Georgia), Anush Kocharyan (Armenia), Halyna Kruk (Ucraina) şi Ina Vultchanova (Bulgaria). Moderator: Arevik Ashkharoyan, cu o introducere de Jan-Tage Kuhling (Centrul Goethe din Erevan).
De la ora 14.00, programul include un dialog cu Karl-Markus Gauss, scriitor şi editor austriac, recompensat în 2022 cu prestigiosul Premiu pentru înţelegere europeană al Târgului de carte de la Leipzig, cunoscut pentru cărţile sale situate în sfera literaturii de călătorie.
Expert în ţările şi peisajele din Europa de Est şi descris de criticii de la Wiener Zeitung drept „un mare filozof al dispariţiei, care vrea să salveze oamenii şi lucrurile, cei reduşi la tăcere şi cei uitaţi în memorie”, Karl-Markus Gauss va discuta despre această formă specială de literatură cu scriitorul român Marius Chivu.
Ora 15.30 o aduce în faţa iubitorilor de literatură pe scriitoarea română Nora Iuga alături de gazda evenimentului, poetul Ernest Wichner, traducătorul poemelor Norei Iuga în limba germană. Îndrăgita scriitoare română şi traducătoare premiată a literaturii germane va citi din poemele sale, publicate pentru prima dată în 1968.
De la ora 17.00, scriitorul german Norris von Schirach, îndrăgit de cititorii români datorită romanului Cei mai frumoşi ani din viaţa lui Anton (ediţia în limba română: Humanitas Fiction, traducere de Victor Scoradeţ, 2021), va purta un dialog cu scriitorul şi traducătorul Horaţiu Decuble.
Citește și: Şapte cazuri suspecte de scarlatină la o şcoală din Târgu Mureş
Festivalul Internaţional de Literatură de la Odesa se va încheia cu o dublă lectură publică de poezie
Seria evenimentelor se va încheia cu o dublă lectură publică de poezie, programată pentru ora 18.30, care îi va reuni pe scriitorii Nichita Danilov şi Dan Sociu, amfitrion fiind Ernest Wichner.
Evenimentele din cadrul festivalului vor avea loc în limbile engleză, ucraineană şi română, cu traducere. Accesul publicului la eveniment este gratuit.
Programul complet al festivalului este disponibil pe site-ul oficial.
Festivalul este susţinut de Fundaţia Jan Michalski, EUNIC România, Culture of Solidarity Fund / European Cultural Foundation, PRO HELVETIA, Goethe-Institut Bucureşti.
Parteneri: Institutul Italian de Cultură Bucureşti, Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Institutul Francez din România, British Council România, Ambasada Bulgariei în România, Cărtureşti, Universitatea din Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, One World, Cinema Elevire Popesco.
Citește și: Amenzi de 123 milioane lei date pentru cartelul televizoarelor din România
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: litfestodessa.com)
