Film: B.I.F.F. „Soția lui Ceaikovski”… fără Ceaikovski

Data:

spot_img

4 ½ stele din 5

Bucharest International Film Festival are deja o lungă și prestigioasă tradiție (din 2004) când vine vorba de filme de artă. Este festival competiție, dar pe spectatori îi interesează mai puțin, pentru că, oportunitatea de a vedea filme pe care cinematografele nu se înghesuie să le difuzeze e suficientă.

Despre unul din filmele prezente în festival e vorba și care mai poate fi văzut. Informații și bilete aici.

Altfel, oferta e extraordinar de generoasă și selectă.

Un titlu banal?

Poate. Titlul n-are nimic atractiv sau misterios ca „Strigă-mă pe numele tău” sau „Interstelar”.

Și mai cred că multă lume se va fi dus să vadă filmul pentru a mai auzi muzica lui Ceaikovski și a mai afla amănunte din biografia sa. Ei, bine, nu despre asta e vorba.

Kirill Serebrennikov, regizorul, este un nume mai familiar iubitorilor de operă decât de film. Dar el are la activ filme superbe fără nicio legătură cu opera. Însă, ceea ce e preluat din operă sînt un plus de dramatism (fie că e cuplat cu muzică sau nu), încadratura, ritmul, trecerile realitate-imaginar, și bineînțeles obsesia-nebunia, capitol la care opera stă foarte bine.

Pentru amatorii de biografii e cunoscută povestea mariajului lui Ceaikovski cu Antoniai Miliukova. Ea este sensibilizată prematur de divorțul părinților, crescută în internat, sub supravegherea mamei (elocvent portretizată), revenită la moșia tatălui, pentru ca, mai apoi, să se întoarcă să studieze muzica la Conservatorul de Muzică din Moscova, unde, în 1872, îl cunoaște pe compozitor, de care devine obsedată.

Fără bani, va trebui să renunțe, dar în 1876 primește o moștenire și decide să-i trimită scrisori de dragoste idolului ei. În acest moment Ceaikovski s-a simțit vulnerabil la criticile societății pentru că este homosexual și, într-un imbold, i-a propus căsătoria Ninei. Dezastru Total. Nu a fost niciodată îndrăgostit de soția sa.

În doar șase săptămâni s-au despărțit. După cum se știe, după moartea maestrului, Antonina a ajuns în azil, unde a trăit până la sfârșitul vieții chinuită de boli mintale.

Citește și: CLASIC_#LaServaPadronaRocks

Serebrennikov îi construiește un portret feminist, încercând să explice auto-martirizarea. Nu poate ocoli, însă, adevărurile psihiatrice. O femeie obsedată, manipulativă contra imaginii de soție devotată, neînțeleasă, pe care soarta a neîndreptățit-o.

Drumul gradat spre nebunie este, în fapt, subiectul filmului, în care, Alyona Mikhailova face un rol echivalent cu perfecțiunea. Povestea e derulată de la momentul întâlnirii celor doi, ea din poziția de aspirantă în lumea muzicală.

Obsesia pe care o dezvoltă aproape imediat pentru Ceaikovski, respectiv, perseveranța în a-l convinge să facă pasul spre căsătorie.

Dar, odată trecuți aburii evenimentului și conștientizarea „accidentului” marital, Ceaikovski o părăsește. Antonina o ia pe căi isterice, religioase, deviaționism sexual (nimfomanie), halucinațiile încep să înlocuiască realitatea.

E remarcabil cum un astfel de subiect te ține lipit de ecran, aproape două ore și jumătate. În primul rând, actorii. Ei nu joacă nicio clipă personaje istorice. Odin Lund Biron are o creație superbă în rolul lui Ceaikovski. Dar, genială este construcția participării fiecărui personaj la construcția frescei vremii, fără să devieze prea mult spre partea istorică a subiectului.

Cum ar fi, în restaurant, prezența automatonului și referința Hoffman, opera lui Offenbach. Subtil și superb în același timp, pentru că, practic, generalizează subiectul.

Citește și: FOTO Ce poți face cu o jucărie stricată? O expoziție. Dar cu un băț de frigăruie? 

Estetica filmului mi-a adus aminte de spiritul teatral a lui Wright în Anna Karenina și goticul biblic a lui Aronofsky în Mother!, respectiv misterios în Black Swan. Cadre lungi, continue, filmări în rotație, detalii interioare, decor minimalist, luminozitate construită din umbre cu tonuri reci și calde.

Impresionant de la început până la sfârșit, parcă mergi fără oprire printr-o expoziție de tablouri. Ești hrănit și de actori și de imagine, și de inserțiile muzicale (nu așa cum ar crede majoritatea).

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Dana Cristescu
Dana Cristescu
Dana Cristescu este specialist în Management. și Marketing, cu o experiență de peste 25 de ani în media, publishing și în industria tipăriturilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Procurorii din CSM au respins cercetarea disciplinară a lui Cristi Ardelean

Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior...

Iarna își face simțită prezența. Intervenții de deszăpezire la Băile Harghita și pasul Bucin

Iarna își face simțită prezența. Primele acțiuni de deszăpezire...

Patrimoniul grafic românesc, de la arhive la platforme digitale interactive

Trei artiști grafici români, activi în secolul XX -...