Finlanda, NATO și Insulele Aland. „Călcâiul lui Ahile” al apărării statului baltic, astfel este considerat arhipelagul situat între Suedia și Finlanda, care cândva facea parte din Imperiul Țarist.
Însă statutul unic al regiunii face obiectul unor dezbateri intense de când invazia Rusiei în Ucraina a determinat Finlanda vecină să solicite aderarea la NATO în luna mai.
„Călcâiul lui Ahile al apărării Finlandei”
În conformitate cu tratatele internaţionale semnate după Războiul Crimeei, pe insulele strategice din Marea Baltică nu pot fi amplasate trupe sau fortificaţii.
„Este călcâiul lui Ahile al apărării Finlandei”, a declarat Alpo Rusi, profesor şi fost consilier prezidenţial.
Locuită de aproximativ 30.000 de finlandezi, majoritatea vorbitori de suedeză, zona este caracterizată de insule stâncoase, păduri verzi şi luxuriante, biserici vechi din piatră şi arhitectură din lemn – toate sub supravegherea unui consulat rus.
„Întotdeauna ne-am gândit: „Cine ar vrea să ne atace când nu avem nimic care să merite să fie luat?'”, a declarat Ulf Grussner, în vârstă de 81 de ani.
Războiul lui Putin împotriva Ucrainei a schimbat lucrurile
„Dar acest lucru s-a schimbat odată cu războiul lui Putin împotriva Ucrainei”, a spus pensionarul, unul dintre cei mulţi de aici care doresc ca teritoriul Aland să rămână demilitarizat.
În iunie, un sondaj a arătat că 58% dintre finlandezi ar fi de acord cu o prezenţă militară în Aland, care a sărbătorit joi 100 de ani de autonomie.
„Există temeri dacă Finlanda ar putea reacţiona suficient de rapid din punct de vedere militar în cazul unei intruziuni bruşte în Aland”, a declarat Rusi.
Armatele s-au luptat pentru a deţine controlul asupra arhipelagului în ambele războaie mondiale.
Continuarea în The Epoch Times-Romania
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: epochtimes-romania.com)
