Firmele care distrug pădurile din România. Ines Gavriluț se ocupă de Europa de Est la organizația neguvernamentală Bruno Manser Fonds (BMF). Înființată inițial pentru salvarea pădurilor tropicale, organizația analizează între timp și defrișările din România.
DW – Într-unul dintre răspunsurile oficiale oferite de IKEA după raportul publicat de Agent Green și Bruno Manser Fonds referitor la dezastrul ecologic pe care îl patronează această companie, se vorbește despre un dialog între reprezentanții organizațiilor de mediu și cei ai IKEA. A început un astfel de dialog? Ar putea duce undeva?
Ines Gavriluț – Da, dialogul a început și credem că poate da rezultate, nu în ultimul rând datorită documentarelor apărute recent, care au crescut gradul de conștientizare și atenția publică asupra acestor probleme. Dar aici trebuie să fac o precizare. Nu vrem să creăm impresia că IKEA este singura companie responsabilă de degradarea pădurilor din România și nici pe departe cea mai rea din industria mobilei. Dar este un jucător important, creează trenduri pentru întreaga industrie și ar trebui să fie un lider de bune practici, un motor al schimbării la nivel mondial. Pe 6 iunie am avut prima întâlnire cu conducerea Ingka Investments și reprezentanți ai departamentelor relevante din Grupul Ingka (cel mare francizor IKEA) și din IKEA la sediul grupului Ingka din Leiden, Olanda. Au dat dovadă de deschidere în abordarea acestor probleme. Am propus vizite pe teren, măsuri specifice și proiecte pilot pentru a asigura un management forestier responsabil, cu viziune pe termen lung. Vom continua dialogul cu o discuție tehnică.
Citește și: Condamnarea lui Mario Iorgulescu anulată. Procesul va fi reluat, a decis un complet din care face parte Lia Savonea
DW – Grupul Ingka și IKEA susțin că nu dețin păduri virgine în România, dar din analiza Dvs rezultă că unele dintre pădurile lor, de pildă cea care face parte din aria protejată numită Natura 2000 Penteleu, are atât zone de păduri primare, cât și seculare, care între timp s-au degradat din cauza exploatării forestiere. Ce-ar trebui să facă statul?
Ines Gavriluț – Aici trebuie diferențiat între legislația românească și direcția strategică a Uniunii Europene. România aplică criterii și definiții mult mai stricte decât cele ale UE, ceea ce a limitat protecția strictă la cele 72.279,43 de hectare incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasi-virgine din România. Asta în condițiile în care studii științifice, de exemplu Biriş și Veen (2005), au identificat suprafețe mult mai mari. Studii mai recente au identificat peste 500.000 ha de păduri potențial primare și seculare și chiar 700.000 ha de păduri cu valoare ridicată de conservare. Deci ce se întâmplă cu restul de la 72.279,43 ha? Sigur, atât s-a putut până acum, dar vedem că nu este suficient, că obiectivele și legislația trebuie revizuite. Până la urmă, prin strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, țările membre s-au angajat să pună sub protecție 30% din suprafața terestră a UE, din care 10% să fie sub protecție strictă, există și obiectivul separat de 30% și pentru mediul maritim.
Continuarea, în Deutsche Welle
Citește și: BREAKING România va dona Ucrainei un sistem PATRIOT
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Agent Green & Bruno Manser Fonds 2024)
