Asociația Forumul Judecătorilor din România (FJR) atrage atenția că proiectul de lege privind asistenții judecătorului este neconstituțional, mare consumator de reurse financiare și că încalcă Codul penal. Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, salută inițiativa Senatului de a vota proiectul depus de deputatul PSD Laura Vicol.
Judecătorii arată că, potrivit art. 124 alin. 1 și art. 126 din Constituție, justiția se ”înfăptuiește în numele legii” de judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și a celorlalte instanțe stabilite de lege, ea neputând fi delegată altor persoane din afara magistraturii.
Asociația atrage atenția că „acest asistent, fără nicio reglementare specifică, fără o legatură de orice natură cu desfasurarea procesului, redactează proiectul hotărarii judecătorești: realizează descrierea faptică, examinează toate obiecțiile, incidentele de natură juridică ridicate de părți de care nu a luat cunosțiință în mod direct”.
În plus, asistenţii judecătorului nu pot participa la şedinţele de judecată, nu participă la deliberări și nu participă la luarea unor decizii nici măcar cu vot consultati.
Funcție fără răspundere
Asociația mai atrage atenția că prin proiectul de lege se creează o categorie de personal care nu îndeplinește în nume propriu niciun act procesual sau procedural și, prin urmare, nu are nicio răspundere.
Mai mult, asistenților judecătorilor nu li se aplică prevederile din Codul penal privind incompatibilitățile. „ Prin urmare, chiar dacă ar fi rude sau afini cu părțile din dosar sau ar avea un alt interes în soluționarea cauzei într-o anumită manieră, ei nu au obligația să încunoștințeze judecătorul despre această situație, să formuleze declarație de abținere și nici nu pot fi recuzați. În această situație este afectat dreptul fundamental al părților de soluționare a cauzei de o instanță independentă și imparțială”, se mai arată în comunicat.
Eficiență discutabilă
Asociația judecătorilor mai arată că analizând rapoartele de bilanț ale instanțelor pilot astfel cum sunt disponibile pe www.portal.just.ro se constată că nu există nicio îmbunătățire semnificativă care să justifice efortul bugetar și să demonstreze un aport calitativ al activității asistentului de judecător.
Magistrații vin și cu exemple. Astfel, „ La Tribunalul Ilfov, unde funcționează cel mai mare număr de asistenți raportat la schema de judecători (25%), în anul 2020 (când aceștia nu erau încadrați) 51,5% din totalul hotărârilor pronunțate au fost redactate peste termen, iar în 2021 (după ce asistenții și-au desfășurat activitatea pe parcursul unui an), această pondere s-a redus cu 0,5%, ponderea hotărârilor redactate peste termen fiind astfel de peste 50%.
Curtea de Apel Pitești, care beneficiază de un număr de asistenți judecătorului având o pondere de 14,3% din totalul schemei, a reușit o reducere a ponderii hotărârilor redactate peste termen de numai 0,1%. În anul 2020 procentul fiind de 8%, iar în anul 2021 de 7,9%”.
Cheltuieli enorme
Judecătorii mai arată că în instanţele din reşedinţele de judeţ îşi desfăşoară activitatea 4071 judecători (922 judecători la curţile de apel, 1684 la tribunale şi 1465 la judecătorii). Dacă 4 judecători ar împărţi un asistent, s-ar crea 1017 posturi.
Salariul net al judecătorului stagiar este în jur de 8000 lei, ceea ce corespunde unui salariu brut de aproximativ de 12.000 lei (2.400 euro). Bugetul lunar pentru salarizarea lor este de 1017 x 2.400 euro = 2.400.800 euro, iar cel anual de 29.289.600 euro. „Pentru comparaţie, potrivit stadionul Cluj Arena a avut un cost de construcție de 44 milioane de euro în 2011, estimat la 59 milioane de euro în 2021”, se mai arată în comunicat.
În plus, judecătorii din FJR susțin că asistentul judecătorului nu are nici răspunderea, nici atribuţiile unui judecător stagiar, astfel încât nu există nicio raţiune ca remuneraţia să fie identică. „Mai mult, a salariza asistentul judecătorului similar cu judecătorul stagiar înseamnă că legiuitorul înţelege să plaseze pe asistentul judecătorului în categoria puterii judecătoreşti, ceea ce contravine prevederilor constituţionale”.
Fără model în Europa
Ei mai arată că salarizarea asistentului de judecător la nivelul unui judecător stagiar este de neconceput, nefiind întâlnită în niciun stat din Europa.
În concluzie, Asociația arată că „ toate criticile dezvoltate anterior relevă grave deficiențe ale proiectului de lege privind statutul judecătorilor, iar adoptarea pripită a acestuia, astfel cum este preconizată, aduce grave prejudicii sistemului de justiție, efectele adoptării fiind dificil de remediat în viitor”.
Proiectul a fost inițiat de deputata PSD Laura Vicol și a fost votat deja de Camera Deputaților și de Senat.
Părerea ministrului Justiției
Imediat după votarea legii de către Senat, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a transmis un comunicat total opus celor susținute de judecători.
”Momentul legislativ de astăzi este foarte important pentru că Senatul este camera decizională, urmează promulgarea Legii privind asistentul judecătorului. Este o legislație așteptată de CSM, o lege care îi va ajuta pe judecători în activitatea lor. De aceea, adoptarea ei reprezintă un semnal foarte bun, este o dovadă de parteneriat real între Ministerul Justiției, Legislativ și judecători. Prin dialog, problemele sistemului judiciar sunt înțelese și identificăm, tot împreună, soluțiile concrete pentru ele”, se arată într-un comunicat al MJ.
Gorghiu continuă și arată „că instituția asistentului judecătorului răspunde unor necesități rezultate din activitatea instanțelor și poate aduce avantaje considerabile în planul creșterii calității actului de justiție, a reducerii duratei medii de soluționare a proceselor și a termenelor de redactare a hotărârilor, aspecte semnalate în mod constant drept deficiențe ce tind a persista.
Este un concept nou în arhitectura sistemului de justiție național, însă a fost implementat, cu rezultate pozitive incontestabile, în multe dintre țările europene”.
