Peste 25.000 de persoane au participat sâmbătă la Bucharest PRIDE 2023, evenimentul dedicat comunității LGBTQIA+, care și-a propus și anul acesta să-și revendice dreptul la o viață demnă.
Desfășurat sub genericul Visible love. Visible families, mesajul marșului s-a concentrat asupra sentimentului de familie, a dreptului de a avea o familie recunoscută și protejată legal de către statul român, indiferent de orientarea sexuală și de identitatea de gen a partenerilor.
În ultimii ani, societatea românească a făcut progrese importante în ceea ce privește raportarea la comunitatea LGBTQIA+, dovadă și numărul record de participanți la Bucharest PRIDE 2023.
CEDO a emis anul acesta o decizie istorică prin care impune statului român obligația de a oferi o formă de protecție și recunoaștere legală familiilor LGBTQIA+.
Dar problemele sunt departe de a fi rezolvate. Există încă o mare reticență printre politicieni în ceea ce privește acordarea, prin lege, de drepturi membrilor comutății LGBTQIA+, partidele conservatoare și cu mesaje homofobe adună tot mai mult electorat, există o tot mai puternică propagandă homofobă pe rețele de socializare.
PRESShub a discutat, la finalul Bucharest PRIDE 2023, cu Florin Buhuceanu, unul dintre cei mai vechi activiști din România pentru drepturile comunității LGBTQIA și cel care, alături de partenerul său Victor Ciobotaru și de alte 21 de famili, a obținut decizia istorică de la CEDO amintită mai sus.
PRESShub: Cât de complicat este, în 2023, să organizezi un astfel de eveniment?
Florin Buhuceanu: Nu este foarte complicat din punct de vedere tehnic. Din păcate, este încă greoaie interacțiunea cu Primăria Capitalei, care nu înțelege mereu să respecte termenii de timp, să fie un partener real al celei mai mari manifestări ale drepturilor omului din București.
Sunt multe mii de oameni care ocupă Bucureștiul, sunt foarte multe provocări, Primăria ar trebui să fie mult mai asertivă, mai implicată. Totuși, cred că anul acesta a foat o colaborare destul de bună, am obținut traseul pe care ni l-am dorit, fără incidente, și vom fi din ce în ce mai mulți.
Simțiti vreun pericol sau vreo presiune în timpul defilării PRIDE?
Mereu există un număr de protestatari, este dreptul lor să-și exprime dezaprobarea, important este să o facă civilizat.
Poliția și Jandarmeria și-au făcut misiunea, i-au ținut la distanță în așa fel că nu a fost urmă de incidente. Deci, din punctul ăsta de vedere, cooperarea a fost una bună.
Sunt tratate diferit persoanele din cadrul comunității LGBTQIA+ când vine vorba de a apela la diverse servicii în educație, sănătate sau în mediul social propriu-zis?
Sunt practic multe situații care sunt completamente problematice în raportul dintre cei din comunitate și diferite tipuri de servicii. Pe sănătate, avem pe mai departe o problemă din ce în ce în mai mare cu lipsa oricărei politici de prevenire a bolilor de tipul HIV/SIDA.
Chestiune care nu este numai pentru noi, este pentru tineri, este pentru toată populația generală, în condițiile în care România nu alocă fonduri pentru prevenire, în timp ce tratamentul are sincope, ceea ce poate crea mari probleme pentru cei care sunt pe tratament.
Să ne amintim că România a avut cel mai mare număr de copii infectați cu HIV în Europa la finele anilor ’80. Oamenii aceea sunt adulți, trebuie să-și ia tratamentul constant, iar sincopele pot să le pună capăt vieții.
Parte dintre ei sunt din această comunitate. De asta noi ne luptăm să creăm servicii pentru toți, dar mai ales politici de prevenire HIV/SIDA, pentru cei care sunt în școli, cei care sunt tineri.
Am eșuat la capitolul acesta, nu avem educație sexuală, nu avem educație pentru sănătate. Cred că oferta este pentru mai puțin de 6% dintre adolescenții României.
Educația sexuală în școli…?
Este vorba de a avea acces la informații despre sănătatea ta, despre identitatea ta, despre cine ești, despre cum te poți apăra inclusiv de abuzuri sexuale și psihologice, deci este un întreg angrenaj de informații.
România nu respectă câteva dintre obligațiile legale, nu respectă prevederi internaționale pe care și le-a asumat și este falimentară când ne uităm la numărul de sarcini la adolescente.
Crește numărul infectărilor cu HIV, deci este o realitate din ce în ce mai dură. Unul dintre cele mai afectate grupuri fiind bărbații care fac sex cu alți bărbați, persoanele trans-gender, avem impactul disporporționat de mare, este unul semnificativ.
Sunt deficitari în ceea ce privește legislația care să sprijine comunitatea LGBTQIA+. Ce demersuri faceți în acest sens?
După cum știți, am câștigat un proces în luna mai, Florin Buhuceanu, Victor Ciobotaru și alte 20 de familii au obținut o decizie istorică la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care ne-a recunoscut ca familii și a subliniat faptul că România ne încalcă dreptul ca familii.
Prin acea decizie, statul român este obligat să-și modifice codul civil și să introducă legislație care să ne protejeze pe toți ca familii, nu doar pe unele.
Ceea ce cerem noi este dreptate, protecție juridică pentru toate familile, nu doar pentru cele bazate pe căsătorie, ci și pentru cele care trăiesc în cupluri informale, cele care nu se pot căsători, cum suntem noi.
Deci legislația parteneriatului civil este importantă pentru mulți mai mulți decât familiile noastre și ne vom bate pentru ca România să aplice cât mai curând decizia CEDO. Sunt optimist, pentru că nu are argumente pentru a o contesta. Mai are o lună pentru a face contestație la Curtea Europeană. Sper că nu vom face asta pentru că nu suntem totuși Rusia lui Putin.
Cum arată politică antidiscriminare în România?
România are o politică antidiscriminare. Consilul Național pentru Combaterea Discriminării trebuie să primească un buget mai mare. Numărul de cazuri crește constant.
Este nevoie și de mai mult personal, de oameni mai pregăteși, este nevoie de introducerea altor criterii de discriminare și de penalizarea celor care incită la ură inclusiv în rândul politicienilor. CNCD poate avea un rol mai apăsat în a trasa linii roșii, iar peste această linie roșie nici măcar un politician să nu poată trece.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto principală: Florin Buhuceanu și partenerul său, Victor Ciobotaru, la Bucharest Pride 2023
