AUR pare a fi o formațiune politică periculoasă pentru că promovează un discurs bazat pe ură, spune Florin Zeru, cadru didactic asociat la SNSPA. Doar o bună guvernare a actualei coaliții poate duce la stoparea ascensiunii AUR.
Florin Zeru, cadru didactic asociat în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice, SNSPA, și doctor în domeniul științelor comunicării, declară, într-un interviu acordat EURACTIV, că apariția AUR nu este surprinzătoare, deoarece România are o istorie în ceea ce privește formațiunile politice extremiste.
AUR s-a bucurat de susținere din partea unor fețe bisericești, după eșecul referendumului pentru familie, și a profitat de divizarea și mai mare provocată în societate de pandemie.
„Dacă Facebook nu exista, nici AUR sau Simion nu existau”, spune Florin Zeru, atrăgând atenția că, pe lângă buna comunicare pe rețelele sociale, membrii partidului discută cu românii din țară și din diaspora, care au nevoie să fie ascultați.
Ascensiunea AUR poate fi stopată doar de o guvernare bună a actualei coaliții și de USR.
Formațiunea promovează „un discurs bazat pe ură” și, conștient sau nu, face jocurile Moscovei prin temele abordate – trădarea de țară, România vândută, elita globalistă – care duc la dezbinarea și polarizarea poporului român și care devin argumente pentru Roexit.
Referitor la recenta inițiativă a AUR de a face o listă cu „cele mai toxice și false organe de presă”, Florin Zeru apreciază că arată „un puternic extremism”, întrucât astfel de mesaje pot duce către violență fizică.
Interviu realizat de: Cătălina Mihai
EURACTIV: Până în 2020 nu am avut partide extremiste importante spre deosebire de majoritatea țărilor europene și, brusc, după alegerile generale ne-am trezit cu o formațiune radicală recent înființată în Parlament. Care credeți că sunt factorii care au dus la ascensiunea atât de rapidă a AUR?
FLORIN ZERU: România are o istorie în ceea ce privește formațiunile politice extremiste. PRM și PPDD au întreținut naționalismul extremist în Parlamentul României, iar cu alegerile parlamentare din 2016 credeam că am scăpat. Alegerile parlamentare din 2020 au arătat că spațiul românesc are resurse în a genera noi formațiuni politice extremiste.
Altfel spus, la nivelul societății românești există un astfel de fond și a fost nevoie de un nou partid politic care să-l vitalizeze. Din acest punct de vedere, ascensiunea AUR nu este una surprinzătoare pentru că era singurul partid care avea o ofertă electorală concretă în acest sens. Mai mult, participarea scăzută la vot (39% la alegerile parlamentare din 2016 față de 33% la alegerile parlamentare din 2020) a favorizat obținerea unui scor bun pentru AUR.
Un alt aspect ce merită menționat este faptul că acest partid s-a bucurat de susținere din partea unor fețe bisericești, iar pentru a înțelege mai bine acest factor trebuie să mergem în anul 2018, atunci când a avut loc referendumul pentru familie, susținut de Coaliția pentru Familie și BOR.
Chiar dacă acel referendum s-a finalizat cu un eșec pentru susținătorii lui, vedem că acel mecanism nu s-a disipat, ci s-a transformat și a găsit pământ fertil în AUR. Claudiu Târziu, co-președintele AUR, a fost unul dintre liderii Coaliției pentru Familie.
O bună comunicare pe rețelele sociale, în special Facebook, a reprezentat un alt factor care a dus la ascensiunea atât de rapidă a AUR. Dacă Facebook nu exista, nici AUR sau Simion nu existau! Am remarcat ascensiunea AUR cu o lună și ceva înaintea alegerilor parlamentare din 2020, atunci când le-am transmis studenților mei că surpriza acestor alegeri va fi AUR.
Am observat faptul că George Simion se bucura de un trafic organic excepțional, mult peste tot ce făceau partidele clasice, cu toate că acestea beneficiau de fonduri pentru a se promova pe Facebook. O serie de case de sondaj mi-au confirmat, informal, faptul că au date din care reiese că AUR se află la peste 5%.
Nu în ultimul rând, pandemia Covid-19 a condus la divizarea și mai mult a societății românești și la o polarizare de care AUR a profitat.
Citește și: Splendoare în opoziție
La alegerile din Germania, din septembrie anul trecut, AfD nu a reușit ”să profite” de pe urma pandemiei, obținând un rezultat mai slab decât sperau liderii partidului. În România, toate sondajele arată o creștere pentru AUR. Putem vorbi de o creștere de moment ”favorizată” de actualul context pandemic sau asistăm la o ascensiune a curentului naționalist în România?
Pe lângă ponderarea extremismului în Germania, vedem un lucru similar și în Franța, unde Emmanuel Macron a reușit să recâștige popularitatea datorită unei atitudini ferme în criza Covid-19. Din păcate, în România a lipsit această atitudine fermă din partea autorităților, iar lucrurile merg într-o direcție greșită având în vedere eșecul instituțiilor în a-și proteja cetățenii, cum s-a întâmplat în cazul Bolintin de exemplu.
Doar o guvernare bună a actualei coaliții va conduce la stoparea ascensiunii AUR. De asemenea, la stoparea acestei ascensiuni poate contribui și USR, dacă acest partid realizează că principalul lui adversar politic este AUR și nu partidele aflate la guvernare. Să ne amintim că, până la alegerile parlamentare din 2020, USR domina diaspora, rol preluat acum de AUR. Problemele sociale și politice interne vor alimenta adeziunea electoratului la discursul ultra-populist.
Din perspectiva comunicării, cum vi se pare discursul AUR? De ce prinde atât de mult în România la diverse categorii de oameni? De ce n-a prins și în Republica Moldova?
AUR are inteligența de a comunica pe temele de interes pentru populație și o face atât prin intermediul rețelelor sociale și presei, cât și prin prezență fizică, aspect care nu se regăsește la partidele clasice. Mai mult, AUR profită enorm de fiecare dispută politIcă din cadrul coaliției de guvernare. Atât PSD, cât și PNL vor avea mult de pierdut dacă eșuează la guvernare.
În Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu a câștigat categoric alegerile și a luat voturi inclusiv de la unioniști, sector de public aflat în atenția AUR. Mai mult, temele AUR, tradiționalism, conservatorism, naționalism cu accente extremiste, erau deja asumare de alte forțe politice mult mai puternice și care au intrat în Parlament. Astfel, influența AUR a fost destul de limitată în cadrul acelor alegeri.
Presa nu a acordat o atenție prea mare AUR înainte de alegeri. Pare că nici acum nu prea știe uneori cum să gestioneze subiectul. Același lucru îl fac uneori și autoritățile (atunci când le permit parlamentarilor AUR să nu poarte măști în spațiu închis, în Parlament), dar și politicienii, unii chiar le fac ochi dulci. Este AUR un partid periculos?
AUR, în acest moment, pare a fi o formațiune politică periculoasă pentru că promovează un discurs bazat pe ură și promovează persoane care au avut afinități pentru legionari. Mai mult, AUR, conștient sau nu, face jocurile Moscovei prin temele pe care le promovează public.
Trădarea de țară, România vândută, elita globalistă sunt teme abordate preponderent de AUR, teme care duc la dezbinarea și polarizarea poporului român și care devin argumente pentru Roexit. Cine ar avea de profitat de pe urma ieșirii României din UE?
Într-o dezbatere organizată recent de HotNews, Simion susținea că nu e extremist, ci radical, dar nu suficient de radical pentru cât ar fi nevoie ținând cont de situația din România. Există o diferență între radicalizare și extremism?
„Haideți să vedem care sunt cele mai toxice și false „organe de presă”. Începem noi: G4media… Completați voi!” – este postarea realizată de AUR care arată un puternic extremism pentru că astfel de mesaje pot duce către violență fizică. De fapt, astfel de derapaje nu sunt singulare. Profesorul Ciprian Mihali, fost ambasador, a relatat pe contul personal de Facebook că numele lui apare pe „lista celor care ar merita să fie condamnați la moarte dacă pedeapsa capitală ar fi reintrodusă”.
Postarea condamnării a fost realizată de Cezar Victor Năstase, despre care presa a relatat că ar fi membru AUR și apare într-o fotografie alături de liderii AUR. Sunt multe elemente, de fapt, care încadrează AUR la formațiuni extremiste, inclusiv acea zisă gafă despre „Holocaust ca fiind o temă minoră”.
George Simion, dacă dorește să fie perceput doar ca un lider politic radical, are mult de muncă pentru a reuși acest lucru și trebuie să înceapă prin a se dezice de unii dintre liderii AUR.
Care sunt cauzele pentru care oamenii aderă la tendințele naționaliste? Sunt de natură economică, socială, religioasă?
Un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research în iunie 2021 arăta că 59,5% din populație ar vota un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională, exact temele promovate de AUR.
Problema este că, dacă intri în detalii cu cei 59,5% pentru a vedea ce-i motivează în direcția naționalistă, observi că mare parte dintre ei nu înțeleg fenomenul.
Mare parte dintre ei sunt dezamăgiți de felul în care evoluează viața lor, mai ales când se compară cu restul cetățenilor UE. Pe acest fond au fost transmise, mai ales din anul 2016 încoace, mesaje că România este tratată ca o țară de rang secund în cadrul comunității europene și că i se fac o serie de nedreptăți.
Dacă este să privești în profunzime poți vedea un salt uriaș pentru țara noastră odată cu aderarea la blocul comunitar.
De exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns de la 6.200 de euro în 2010 la 11.360 de euro în 2020; rata de convergență a economiei românești cu celelalte economii din UE a crescut de la 52% la 72%; de curând am fost invitați să aderăm la OCDE, ceea ce înseamnă că țara noastră beneficiază de indicatori macro-economici la nivelul corespunzător țărilor dezvoltate și că sunt stabili. Avem parte de cel mai mare însemnat progres din istoria României, însă avem parte și de un nivel ridicat de inegalitate, iar acest lucruri se simt profund la nivelul sociatății.
Cât de vulnerabili suntem în fața dezinformării?
În fața dezinformării suntem extrem de vulnerabi. Raportul Comisiei Institutului Aspen pentru studierea „dezordinii informaționale” arată că spațiul românesc este fracturat, degradat, învrăjbit, dominat de zvonuri, emoții negative, informații aproximative, capturat de superspreaderi vocali și agresivi și, mai ales, afectat de o acută criză de încredere.
Mai mult, un sondaj realizat de INSCOP Research, în septembrie 2021, arată că sursele de informare pentru români sunt următoarele: posturile TV – 53,1%; rețelele sociale (Facebook, Instagram, TikTok) – 21%; Ziare, reviste, publicații online – 15,5%; posturile de radio – 7,7%. În același timp, canalele de informare cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false sunt: posturile tv – 49%; rețelele sociale (Facebook, Instagram, TikTok) – 35,3%; Ziare, reviste, publicații online – 7,9%; posturile de radio – 1,8%.
Cu toate că românii conștientizează care sunt sursele de informare expuse dezinformării tot în direcția lor se îndreaptă atunci când doresc să se informeze. Probabil, ei cred că nu pot fi victimele dezinformării, însă realitatea arată altfel.
Ați lucrat la proiectul ”Online mapping of nationalist narratives, with disruptive and polarizing potential in social media” în cadrul căruia ați monitorizat spațiul online românesc. Care sunt narațiunile preferate asociate curentului naționalist?
În cadrul proiectului, echipa Centrului pentru promovarea Participării și Democrației din SNSPA (CPD) a generat 10 expresii complexe de monitorizare și a extras și analizat articole și comentarii din presa online și social media. Astfel, au fost selectate 55.000 de linkuri din perioada octombrie-decembrie 2021, care cumulează peste 93 de milioane de vizualizări estimate.
În plus, au fost analizate evoluția și impactul acestor teme pe parcursul întregului an 2021. Dintre narațiunile preferate asociate curentului nationalist menționăm următoarele: globaliști/neomarxiști (prezentă constant la un nivel notabil atât în dispute politice, cât și în contexte conspiraționiste), trădători de țară, Roexit și România vândută/colonie.
De exemplu, tema „trădători de țară” a crescut mult în contextul dezbaterilor despre introducerea certificatului verde, iar George Simion, Cristian Terheș și Diana Iovanovici Șoșoacă au fost cei mai vizibili lideri. Un aspect interesant în tot acest context îl reprezintă mecanismul de creșterea a vizibilității, dat de comentariile la postările celor menționați anterior.
În raportul publicat pe site-ul Civicparticipation.ro se menționează faptul că „o posibilă explicație a creșterii vizibilității și intensității narativelor populist-ultranaționaliste este legată de faptul că, după o perioadă în care s-au manifestat marginal ca un curent relativ excentric în societatea românească și după șocul succesului electoral de la alegerile parlamentare, principalii vectori care promovează un asemenea discurs au câștigat în experiență, și-au sofisticat tacticile și au reușit să își extindă aria de acoperire prin multiplicarea instrumentelor și a audienței acestora”.
(Interviul a fost realizat și publicat de Euractiv, partener Freedom House România în cadrul proiectului „Facts not Fake: political skepticism in Romania and Moldova”)