Flota administrației fluviale a Dunării, reînnoită cu nave de intervenție de peste 50 milioane de euro, bani europeni

Flota de la Dunăre a României a fost înnoită cu nave de intervenție de peste 50 milioane de euro, bani europeni, prin proiectele de investiții derulate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) și POIM. O navă de semnalizare și un complex de dragaj sunt deja în construcție la Şantierul Naval ATG Giurgiu, iar în curând va fi lansată și licitația pentru achiziția a patru remorchere cu clasă de gheață.

Programele de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre cu finanțare din fondurile europene de coeziune au generat investiții de aproape 50 milioane de euro în modernizarea flotei de intervenției a Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați. O navă de semnalizare și o ambarcațiune pentru măsurători, un complex de dragaj, dar și patru remorchere multifuncționale cu clasă de gheață vor ajunge în proprietatea administrației fluviale după încheierea proiectelor derulate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) și Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Dunărea este unul dintre coridoarele principale ale Rețelei trans-europene de transport (TEN-T).

Achizițiile de nave tehnice au fost extrem de rare la Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați în ultimii 28 de ani. Așa se face că multe dintre remorcherele, pilotinele sau șalupele instituției, esențiale pentru menținerea fluviului în cele mai bune condiții pentru navigație, au deja zeci de ani de activitate, fiind depășite din punct de vedere tehnic. Este și cazul celor patru nave „Semnal”, folosite la măsurători hidrografice și balizarea Dunării.

„Ele au fost bune la vremea lor, acum vreo… 35 de ani. Dar în prezent sunt nave cu o durată de utilizare amortizată integral: deși sunt încă funcționale, se cam impune înlocuirea lor. Ca idee, aceste nave, construite în anii ’80, au motoare produse sub licență Faur București, iar fabrica nici nu mai există. Să faci rost de piese de schimb este o veritabilă aventură”, ne explică directorul general al AFDJ Galați, Dorian Dumitru.

Un pas important pentru derularea unor investiții pe segmentul semnalizării și măsurătorilor hidrotehnice a fost lansarea, în 2014, a proiectului multianual FAIRway Danube, care vizează implementarea „Master Planului de Reabilitare și Întreținere a Şenalului Navigabil” elaborat la nivelul țărilor dunărene. În cadrul acestui proiect, AFDJ Galați a beneficiat de 8,5 milioane de euro (85% din fonduri CEF, 15% de la bugetul de stat), din care aproape 4,5 milioane de euro au fost alocate pentru achiziția unor nave tehnice, respectiv o navă de semnalizare și o ambarcațiune de măsurători.

„Avem în vedere în special sectorul româno-bulgar al Dunării, o zonă sensibilă pentru navigație – mai ales în perioadele secetoase, când apele sunt scăzute. În astfel de situații, mai ales pe sectorul dintre Bechet (km 679) și Corabia (km 625), pot apărea puncte critice pentru navigație, cu adâncimi de sub 2,5 metri, iar pentru siguranța navigației este necesară o intervenție rapidă, inclusiv pentru completarea sau reamplasarea semnalizării plutitoare. Prin FAIRway Danube am avut posibilitatea să achiziționăm o navă de semnalizare pentru astfel de intervenții, dar și o ambarcațiune pentru măsurători mult mai detaliate și mai precise, folosite inclusiv în realizarea hărții electronice a Dunării”, precizează directorul general al AFDJ Galați.

Licitația pentru construirea navei de semnalizare, în urma procesului de achiziție publică lansat în octombrie 2017, a fost câștigată de Şantierul Naval ATG Giurgiu, valoarea contractului, cu termen de execuție de 14 luni, fiind de 15.885.000 lei (fără TVA), adică aproape 3,5 milioane de euro.

„Nava de semnalizare este o navă modernă, în primul rând din punct de vedere tehnic. Sunt echipamente de ultimă generație, de la propulsie până la echipamentele de măsurători. Dar vorbim și de un lanț de producție în care au fost implicate și multe firme autohtone. De exemplu, la Galați, firma de arhitectură navală NASDIS s-a ocupat de proiectare, la Menarom s-au făcut echipamentele de lansare, vinciurile, tabla am luat-o de la combinatul ArcelorMittal, profilele metalice de la laminorul de la Brăila, o serie de echipamente specializate ne-au fost furnizate prin intermediul unei reprezentanțe locale, Navtron Constanța. Prin urmare, e un proiect care a implicat foarte multă lume, iar acum suntem aproape de finalizarea lui. Termenul de predare este decembrie 2018, dar chiar acum, în septembrie, vom avea o lansare la apă pentru verificarea corpului navei și pentru finalizarea montării echipamentelor.”

Adrian Patriche, director general al Şantierului Naval ATG Giurgiu

Fișa tehnică a navei de semnalizare
Noua navă de semnalizare ce va intra în curând în dotarea AFDJ Galați, grație investițiilor făcute în cadrul proiectului FAIRway Danube, va avea o lungime de 36 metri, o lățime de 9 metri, un pescaj de 1,4 metri și un deplasament de 346 tone. Nava va fi una versatilă în utilizare, grație puterii și sistemelor de comandă și control ale celor două motoare, fiecare de 530 CP. Practic, cu o putere totală de 1.030 CP, nava va avea o putere aproape dublă față de vechile nave „Semnal”, asta în condițiile în care costurile de exploatare și consumul de combustibil vor fi mult mai mici. Pe lângă un sistem de manevră al geamandurilor ce va beneficia de un grup hidraulic performant (macara electro-hidraulică tip telescop boom, completat cu două cabestane amplasare în ambele borduri în prova), puncte forte ale navei vor fi sistemele de navigație și comunicații, sistemele de poziționare, precum și sistemul de măsurători și colectare a datelor.

În ceea ce privește ambarcațiunea de măsurători, fiind de mici dimensiuni – lungime 8 metri, lățime de 2,5 metri și un pescaj de 0,6 metri – lucrurile au mers mai repede. Contractul în valoare de 2.089.000 lei (fără TVA), adică în jur de 450.000 euro, a fost adjudecat în noiembrie 2017 de asocierea Navtron Constanța și SC Boat & Yacht Service, Ilfov. Nava a fost recepționată de AFDJ Galați în iulie 2018 și în prezent se află la Giurgiu, în campanie de măsurători. Punctul forte al ambarcațiunii este un sonar multibeam, ce-i permite maparea cu exactitate a fundului Dunării și monitorizarea depunerilor de aluviuni, inspectarea infrastructurii hidrotehnice, dar și depistarea unor obiecte străine în apele fluviului.

Dragaj în punctele critice

Un alt segment în care fondurile europene vor pune AFDJ Galați în mișcare este cel al lucrărilor de dragaj, grație proiectului SWIM (SMART Waterway Integrated Management), în valoare de 12,22 milioane de euro, finanțat de asemenea în proporție de 85% prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Proiectul, aprobat de Comisia Europeană în iulie 2016, are ca obiectiv realizarea unui Concept Integrat pentru implementarea activităților de relocare a șenalului Dunării prin lucrări de dragaj capital.

„Ideea acestui proiect a plecat după ce s-a constat că pe sectorul de Dunăre cuprins între Corabia și Calafat, în special în zona Bechet, în perioadele cu ape scăzute apar puncte critice. De asemenea, când debitele sunt mici, din cauza conformației șenalului și a depunerilor aluvionare, intrarea în portul Corabia, la danele de încărcare, este practic blocată. Nu în ultimul rând, la podul Calafat-Vidin se impune deschiderea unei noi pase de navigație, pentru că la ora actuală trecerea se face alternativ, pe o singură pasă, ceea ce înseamnă un timp mai lung pentru transportatori. Proiectul SWIM își propune să rezolve toate aceste probleme, iar pentru acest lucru, din bugetul proiectului sunt asigurate fondurile necesare achiziționării utilajelor pentru execuția lucrărilor de dragaj capital (dragă fluvială, ponton, remorcher de manevră și două șalande) și costurile operaționale pentru doi ani”

Dorian Dumitru, director AFDJ Galați

În baza procedurilor de achiziție publică, realizarea complexului de dragaj, în valoare de 42.728.000 lei (fără TVA), adică aproape 9,3 milioane de euro, a fost adjudecat în martie 2018 tot de Şantierul Naval ATG Giurgiu, termenul de execuție fiind de 12 luni.

Pe de altă parte, Asociația Armatorilor și Operatorilor Portuari Fluviali din România (AAOPFR) atrage atenția că reabilitarea șenalului pe sectorul dintre Corabia și Calafat este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru asigurarea unor condiții optime de transport pe Dunăre.

„Mai sunt și alte puncte critice în perioadele cu ape mici – Oltenița, Zimnicea, între Giurgiu și Corabia. Ce înseamnă asta? Se face o încărcare cu 30-40% mai puțină marfă, dacă se pun la socoteală și rutele ocolitoare, dar și desfacerea convoaielor și trecerea unitate cu unitate peste punctele critice, ajungi să faci și 900 km în plus pentru un convoi. E vorba de cheltuieli suplimentare, timp pierdut, probleme în onorarea contractelor. Prin urmare, ar trebui avute în vedere și aceste puncte”

Tudorel Bogos, președinte AAOPFR

Dorința armatorilor s-ar putea îndeplini în viitorul nu foarte îndepărtat, dat fiind faptul că investițiile AFDJ Galați în echipamentele de dragaj vor continua.

„Achiziția cu fonduri europene a acestui prim complex de dragaj este doar începutul. Avem în pregătire proiecte și pentru achiziționarea unor nave de dragaj absorbant-refulante cu magazie proprie, astfel încât să creștem capacitatea și viteza de intervenție în punctele critice. Există un interes deosebit din partea UE de a dezvolta transporturile pe această axă Rin-Main-Dunăre, cu siguranță vom putea pune în mișcare și aceste proiecte”, mai spune Tudorel Bogos.

Remorchere pentru timpuri grele

Capacitatea administrației fluviale de a asigura condiții optime pentru transportatori este pusă la încercare nu numai în perioadele secetoase, ci și în iernile foarte geroase, când gheața devine greu de învins. În iarna lui 2017 a fost jale printre transportatori.

„Ghețurile te prind în zone izolate, pe Dunăre, uneori nici semnal la telefon nu ai. Desigur, noi înțelegem că este vorba de condiții extreme, uneori nici nu este indicat la clasa de nave pe care le avem să ieșim în marș. Dar asta nu înseamnă că AFDJ nu trebuie să aibă capacitate de intervenție – să acorde asistență pentru oamenii rămași izolați, să ajute unitățile rămase în gheață sau să curețe șenalul, să asigure mai din pripă curgerea sloiurilor. Sunt cazuri de forță majoră, dar ideea e că încetarea acestei situații, dacă se face într-un timp rezonabil, duce la diminuarea pierderilor. Una e să stau să aștept două, trei săptămâni reluarea traficului pe Dunăre, alta e să aștept două, trei zile”

Tudorel Bogos

Semnalele de alarmă trase de transportatori nu au rămas fără ecou, iar Direcția de Transport Naval din Ministerul Transporturilor a decis să susțină un proiect al AFDJ Galați privind achiziționarea a patru remorchere multifuncționale cu clasă de gheață – două fluviale și două maritime – care să crească capacitatea de intervenție a administrației nu numai pe timp de iarnă, ci și în cazul apariției unor solicitări de operațiuni de remorcaj, intervenții pentru dezeșuări de nave sau convoaie, stingere de incendii la bordul navelor sau la cheu etc.

„O oportunitate a fost faptul că, prin modul în care a fost conceput, Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) ne dă posibilitatea de a achiziționa cu bani europeni aceste patru remorchere cu clasă de gheață, 75% fiind asigurate din fondurile de coeziune economică și socială, iar 25% de la bugetul de stat. Astfel, am depus o cerere de finanțare pe POIM pentru achiziția acestor remorchere, iar proiectul, cu o valoare estimată de peste 126.344.000 lei (fără TVA), deja a parcurs aproape toate etapele de aprobare atât la nivelul instituțiilor europene, cât și la cel al instituțiilor naționale, iar în cursul acestei luni, imediat ce se va primi și validarea din partea ANAP, vor fi lansate licitațiile de execuție pe platforma publică de achiziții publice (SICAP)”, declară directorul general al AFDJ Galați.

Conform proiectului, remorcherele maritime cu clasă de gheață vor avea o putere de cel puțin 5.000 CP, iar remorcherele fluviale de cel puțin 2.000 CP. De asemenea, remorcherele vor fi dotate cu echipamente specifice de intervenție – macarale pentru operațiuni navale și portuare, vinciuri de manevră, tunuri de stins incendiile, echipamente moderne de navigație, comunicație și monitorizare a motoarelor principale și auxiliare. Conform prețurilor practicate în industria navală, un remorcher pentru sectorul fluvial ar ajunge la 5,5 milioane de euro, iar unul pentru sectorul maritim, la aproximativ 8,5 milioane de euro.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.