Fondul pentru eficiență energetică. Norvegienii au început un plan național de reabilitări a clădirilor publice: școli, spitale, primării. Consumurile de energie scad cu 30%, banii rămași sunt reinvestiți la alte clădiri, după principiul unui fond suveran
La Iași, doar la școli se poate economisi 1 milion de euro pe sezon rece, dacă s-ar face reabilitările de eficiență energetică. Primul exemplu: Spitalul „Sf. Maria” – consumurile de energie au scăzut cu 25% în această iarnă, după procesul de modernizare
Iașul ar putea crea acest fond dedicat eficienței energetice și în 10-15 ani ar putea reabilita toate clădirile publice: termosistem, panouri fotovoltaice, pompe de căldură.
Fondul pentru eficiență energetică
Până în 2026, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în municipiul Iași ar urma să fie reabilitate termic clădirile a 14 unități școlare, valoarea totală fiind estimată la 26 milioane de euro.
Alte 23 milioane de euro sunt destinate Iașului, tot fonduri UE, pentru reabilitarea energetică a clădirilor publice, școli și imobile administrative. Apelul este necompetitiv, banii sunt rezervați Iașului cu condiția întocmirii proiectelor.
Pot fi aceste două programe, 50 milioane de euro însumat, începutul unei revoluții energetice la Iași pe model norvegian?
Pe scurt, conceptul aplicat în Norvegia: municipalitățile au înființat un fond pentru eficientizarea energetică a școlilor.
După finalizarea investițiilor inițiale, fondul s-a realimentat cu banii economisiți din facturile la energia electrică, termică, gaz, climatizare în cazul construcțiilor incluse în prima etapă. Apoi, banii au tot fost rostogoliți, fondul devenind tot mai mare pe măsură ce economiile au crescut.
Citește și: Prosumatorii produc mai multă energie decât centrala de la Cernavodă
Au reabilitat școlile pentru a reduce consumul de energie
În ultimii 15 ani, primăriile din Norvegia au luat măsuri punctuale și fără mare impact în acest domeniu al eficienței energetice.
Recent, au făcut un plan concret, plecând de la întrebări clare: ce să facă, de unde să înceapă, care sunt bugetele și experții.
Concluzia a fost că cel mai mare consum energetic al unei municipalități îl reprezintă unitățile școlare, aproximativ 54% în cazul studiat. Apoi, au identificat școlile energofage și, deci, cu mare potențial de economisire.
Un alt criteriu important a fost execuția celor mai profitabile proiecte, adică acolo unde economia rezultată acoperea cât mai rapid cheltuiala. Și, evident, ultimul pas a fost monitorizarea post-investiție.
Aplicând un plan de eficiență energetică, municipalitatea din Bodo, un orășel cu 50.000 de locuitori, va reduce cu 35% amprenta de carbon în 2025 față de 2017 în cazul clădirilor nou edificate sau a celor reabilitate pe care le deține. Până în 2030, această reducere va fi de 50%.
În același timp, până în 2025, consumul de energie al clădirilor administrate de municipalitatea din Bodo va scădea cu 25% comparativ cu nivelurile din 2009.
Exemplul „Sf. Maria”: consumurile s-au redus cu 25%
Astfel de proiecte sunt încă la început în Iași. Un caz concret de reabilitare este Spitalul pentru Copii „Sf. Maria” din Iași.
În urma unui proiect cu finanțare europeană, acum câteva luni a fost finalizată o investiție de peste 25 milioane de euro.
S-au efectuat lucrări de izolare termică a fațadei, înlocuire a tâmplăriei, izolarea termică a planșeului, de realizare a sursei de răcire pentru saloane, săli de tratamente, săli de operație și cabinete medicale.
A fost instalat un sistem de panouri solare ca formă alternativă de producere a agentului termic necesar obținerii apei calde de consum, s-au modernizat instalațiile de iluminat, au fost montate pompe de căldură.
Întreg ecosistemul de la Spitalul de Copii este funcțional din toamnă, o analiză a eficientizării acestuia urmând a fi făcut de conducerea unității medicale la finalul sezonului rece în curs.
„O primă constatare ar fi că tot ceea ce înseamnă consum de energie s-a redus cu aproximativ 25% pe lună”, a declarat Alina Belu, directorul spitalului.
Citește și: Sunt prosumator din 2021. Cât am așteptat, ce am primit
Un început: bani pentru școli prin PNRR
Modelul norvegian, rezultatele concrete ale Spitalului de Copii plus investițiile cu fonduri UE demarate la câteva școli din Iași pot reprezenta suficiente motive pentru a demara un proiect local care să cuprindă toate unitățile de învățământ, licee, școli, grădinițe și creșe.
Economiile care vor rezulta la facturile de energie electrică, termică și gaz la cele 15-20 de școli reabilitate cu finanțare nerambursabilă se pot constitui într-un fond pentru noi investiții similare.
Anul acesta, prin PNRR (Componenta Valul Renovării), la Iași vor demara lucrările de reabilitare energetică a mai multor clădiri de școli și grădinițe, în total 14 proiecte în valoare de 26,3 milioane de euro.
O medie de 1,8 milioane de euro, cea mai mică investiție fiind estimată la corpul C1 al Grădiniței 15 – aproximativ 380.000 euro, iar cea mai costisitoare de aproximativ 6,7 milioane de euro la patru corpuri ale Colegiului Tehnic „Ion C. Ștefănescu”.
Reabilitarea presupune înlocuirea tâmplăriei (uși, geamuri), schimbarea conductelor, refacerea rețelelor și lămpilor de iluminat, anveloparea clădirilor.
Încălzirea școlilor costă milioane de euro pe sezon
Ca reper, iată facturile, doar la agent termic (apă caldă și căldură furnizate în sistem centralizat, de la CET), în cazul a șase școli, pentru luna decembrie 2023, deci înainte de începerea lucrărilor:
- școala gimnazială „Ionel Teodoreanu” – 25.000 lei
- școala gimnazială „Elena Cuza” – 16.000 lei
- școala gimnazială „George Coșbuc” – 18.500 lei
- liceul tehnologic „Petru Poni” – 50.000 lei
- școala gimnazială „Alexandru Vlahuță” – 18.000 lei
- colegiul tehnologic „Dimitrie Leonida” – 40.000 lei
În total, ar fi o factură de 170.000 de lei în cazul celor șase în condițiile în care decembrie a fost la Iași o lună călduroasă, iar o bună parte, copiii au fost în vacanță.
Un expert a explicat: „Evident, factura este influențată de suprafețe, numărul de corpuri de clădire, de temperaturi, chiar și de programul de învățare, în două sau trei schimburi și, bineînțeles, de administratorul școlii care închide sau nu căldura seara, noaptea”.
În Iași, sunt în jur de 100 de unități școlare, de la cel mai mic ciclu până la liceu. Doar agentul termic înseamnă 4 milioane de euro pe sezon rece.
O economie de 25% prin reabilitare la standarde de eficiență energetică înseamnă 1 milion de euro la 6 luni. Acest milion de euro poate fi reinvestit într-o nouă reabilitare.
La o medie de 170.000 lei pe șase luni de sezon rece (noiembrie – aprilie) ar însemna o factură pentru cele 6 unități de un milion de lei. Reducerea ar fi, după reabilitare, de 30%, adică o economie de 300.000 de lei.
Toți acești bani realizați din economiile la facturile de energie electrică și termică, în cazul celor 20 de școli ce vor fi eficientizate în urma PNRR și a celuilalt apel cu fonduri UE înseamnă câteva milioane de lei anual, bani ce se pot constitui fond pentru noi investiții similare.
Fondul pentru eficiență energetică. Cum arată un liceu în Norvegia
Tot din Norvegia vine exemplu unei școli care funcționează, de câțiva ani, într-o clădire nouă, adaptată actualelor cerințe de mediu. Liceul Heimdal din Trondheim, în care se pregătesc 1.000 de elevi, este una dintre cele mai performante școli din lume în termeni de eficiență energetică:
- 71% din energia necesară este produsă la fața locului printr-o pompă de căldură geotermală, celule solare și o centrală electrică alimentată cu biogaz
- Au fost forate 21 de geo-puțuri pentru a asigura încălzirea și răcirea. Pe amplasament este instalat și un sistem combinat de energie termică și electrică pe bază de biogaz
- Orice exces de energie este folosit pentru a încălzi o piscină adiacentă, iar puterea suplimentară este exportată în rețea
Datele din aceste surse de energie sunt folosite la orele de științe, făcând școala însăși parte a lecției (sursa: Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie).
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sprijinit cu un grant din partea Islandei, Liechtenstein și Norvegiei, prin granturile SEE 2014-2021, în cadrul proiectului “Energy literacy for an efficient and sustainable Romania. Transversal knowledge transfer and awareness raising between Romania and Norway. (ELES)”
