Patruzeci de proiecte private, două ale administrației locale și unul al eparhiei reformate fac din comuna Călățele o campioană în atragerea de fonduri europene pentru dezvoltare rurală.
Finceana, Râșcana, Friza, Broscuța, Ștefania și Frunza sunt șase văcuțe care rumegă alene, la ora amiezii, într-un grajd curat, privind absente spre cei care le trec inopinat pragul. Stăpânul lor este Iancu Vlaic, fermier simplu din Dealu Negru, un sat din zona dinspre munte a județului Cluj.
Pentru cele șase văcuțe, viața s-a schimbat destul de brusc în ultimii doi ani, odată cu cea a stăpânului lor. Domnul Vlaic și-a cumpărat pe fonduri europene o mulgătoare, și-a făcut o adăpătoare euroconformă, iar în fundul curții a construit o platformă pentru gunoiul de grajd. A mai cumpărat o moară cu ciocănele, pentru uruiala (cereale măcinate) animalelor și o motocositoare, pentru care a luat și o greblă.
La o aruncătură de băț, pe o pășune de lângă casă, a răsărit, aproape în același timp, o construcție nouă, cu parter și etaj. Va fi pensiunea „Potcovarul”, și e deja gata, la roșu. Va avea trei camere de câte trei paturi, fiecare cu baie, și o sală de mese. Numele vine de la tatăl lui Iancu Vlaic, care a fost 60 de ani potcovarul satului.
Toate acestea au fost posibile prin două proiecte europene pentru zona rurală, pe care Iancu Vlaic le-a depus în 2015, respectiv 2016. Prima finanțare, în valoare de 15.000 de euro, a fost ca sprijin pentru dezvoltarea fermei, și a primit deja 11.250 de euro. Cealaltă a fost pentru înființarea unei pensiuni agroturistice și este în valoare de 70.000 de euro, din care a primit 49.000 de euro, restul urmând să i se ramburseze după punerea în funcțiune a unității turistice. Dacă totul merge bine, acest lucru se va întâmpla în noiembrie.
Fermierul, acum în vârstă de 65 de ani, speră că după ce va termina lucrările i se vor întoarce copiii acasă, la fel cum a făcut-o și el, după o viață de electrician la Brașov. „Trăbă (trebuie – n.r.) fixați tinerii la sate, că, dacă nu, ce o să se întâmple cu toate astea?”, spune bărbatul gânditor, privind la dealurile înalte din jur, cu ogoare și pășuni, punctate de șiruri de brazi.
Despre contractarea fondurilor zice că a mers ușor, fiindcă a lucrat cu o firmă de consultanță din Cluj, care a fost plătită chiar din fondurile primite. „A durat mai mult doar obținerea avizelor. Nici acolo nu a fost problemă, doar timp”, mai spune fermierul.
De pe urma celor șase văcuțe, câștigă binișor. „Laptele îl ducem aici în sat, unde este un punct de colectare ecologic și încă unul, care și ăla cred că va fi ecologic. Sunt multe ferme de vaci, unele mai mici, altele mai mari. Suntem mulți care avem vaci care dau 20 de litri pe zi și peste. Și eu am două de-astea”, explică fermierul. Procesatorii ridică o dată la două zile laptele de la punctele de colectare și le dau fermierilor 1,6 lei pe litru, iarna, și 1,5 lei, vara. Într-un an bun, cum a fost 2017, o fermă ca a lui Iancu Vlaic produce 15.000 de litri de lapte.
Primii pe județ la PNDR
Satul Dealu Negru, unde se află ferma lui Iancu Vlaic, face parte din comuna Călățele, care este printre performerele județului Cluj la atragerea de fonduri prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Prin acest program, comuna a contractat până acum 3.863.081 de euro, dintre care 2.400.000 au fost deja plătiți.
Grosul banilor, cam 2,3 milioane din totalul contractat, îl reprezintă două proiecte ale primăriei și unul al unei parohii, dar lor li se adaugă alte 40 de proiecte mici, depuse de țărani simpli, pentru instalarea de tineri fermieri (câte 40 sau 50.000 de euro), dezvoltarea de ferme (câte 15.000) sau construirea de pensiuni agroturistice (câte 70.000 de euro).
Potrivit celor mai recente date PNDR 2014-2020, consultate de PressHub și Transilvania Reporter, comuna este a doua cea mai harnică la numărul de proiecte contractate prin PNDR, după Măguri-Răcătău, care numără 45 de proiecte. Dar suma atrasă de Călățele este mai mare cu 2,1 milioane de euro, contribuția proiectelor publice, absente la Măguri-Răcătău, fiind decisivă.
Călățele numără în jur de 2200 de persoane, în patru sate de pe valea Călatei, plus Dealu Negru, sat care este deja în zona de munte. „În general”, spune primarul localității, Vasile Tripon, „banii pentru pensiuni i-au luat cei din Dealu Negru, că acolo e munte, pădure, aer curat etc. Banii pentru înființarea și dezvoltarea de ferme s-au dus, aproape 100% pe creșterea animalelor, că altceva nu prea permite zona. Bovine, la Dealul Negru, ovine în restul satelor”.
Proiecte mici, dar importante
Administrația locală a semnat două contracte majore pentru localitate. Unul prevede modernizarea unui drum agricol „strategic”, care trece prin zona de pășuni de lângă Călățele și unește trei sate. Era un drum de pământ care devenea impracticabil la fiecare ploaie. Acum, este în lucru, se pietruiește și se amenajează cu rigole. Finanțarea este de 904.653 de euro, din care 655.016 au intrat deja în conturile Primăriei.
Cel mai important proiect este însă cel de asfaltare a drumului comunal care unește reședința de comună cu satul Finciu, lung de 3 kilometri. Proiectul este pe ultima sută de metri înainte de începerea lucrului propriu-zis, urmând ca la începutul lui mai să fie predat amplasamentul către constructor.
Tot prin acest proiect vor fi asfaltate trei străzi în Călățele și una în Văleni. Iar această din ultima stradă este cea care face, la propriu și la figurat, legătura cu al treilea proiect major al comunei. Este vorba despre drumul care leagă strada principală din Văleni de biserica reformată din localitate. Aceasta este, și ea, vizată de un proiect finanțat tot prin PNDR, cu o sumă de 402.921 de euro, din care 122.851 au fost deja virați Eparhiei Reformate Văleni.
Proiectul prevede reabilitarea bisericii și la interior și la exterior, așa că lăcașul de cult este în plin șantier, cu o schelărie de metal desfășurată înăuntru, pe care lucrează muncitorii. În pod, electricienii refac circuitele. Biserica fortificată din Văleni a fost ridicată în secolul al XIII-lea de călugării franciscani și este una dintre cele mai frumoase din județul Cluj, iar de pe înălțimea pe care se află, se deschide o priveliște pitorească asupra întregii zone înconjurătoare. Deosebit de valoros din punct de vedere artistic este considerat tavanul, casetat și pictat, specific comunităților maghiare din zona numită Țara Călatei.
Preotul paroh, Pap Ákos, spune că finanțarea a venit ca o mănușă, deoarece toată documentația era deja pregătită pentru finanțare. „Sunt multe monumente care se restaurează prin Programul Operațional Regional, dar e vorba doar de monumente de categoria A, iar biserica noastră e categoria B, așa că nu am putut primi finanțare prin POR. Am depus proiectul prin PNDR și lucrările sunt în curs. Sperăm ca biserica să fie gata în noiembrie anul acesta. Refacem tot, de la pictură la tavanul casetat, structuri de lemn, partea electrică, zugrăveală, acoperișuri etc.”, spune preotul paroh.
Pe lângă toate acestea, Călățele va beneficia și de un proiect derulat de Ministerul Apelor și Pădurilor, care prevede construirea unei platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd, în valoare de 1,74 milioane de lei.
Fondurile europene asigură bugetul de investiții
Primăria din Călățele are o istorie destul de îndelungată în atragerea de fonduri europene, cu un prim proiect SAPARD, de reabilitare a unui drum forestier, în valoare de 900.000 de euro. Apoi, din fondurile alocate României pentru perioada 2007-2013, s-a introdus apa și canalizarea în patru sate, iar în alte două, apa curentă. De asemenea, mai multe clădiri publice au fost reabilitate termic și a fost deschis un centru de informare turistică în satul Călata, care chiar funcționează.
Primarul spune că, practic, fondurile europene sunt cele care asigură, din 2012 cel puțin, bugetul de investiții al comunei, aproape integral. „Comuna are foarte mulți pensionari, industrie deloc și câteva firme mici – magazine și gatere de mici dimensiuni. Din veniturile proprii și alocările de la Consiliul Județean reușim să asigurăm funcționarea și investiții minime, cum ar fi amenajarea de trotuare în Călățele, pe drumul principal. În rest, fondurile europene sunt cele care ne permit să facem investiții, fără ele, am fi ca și morți”, explică Vasile Tripon.
De ce Călățele?
El crede că un rol important în încurajarea fermierilor să acceseze fonduri europene l-a constituit chiar activitatea primăriei de intermediere și facilitare a accesului la informații.
„Dacă vine consultantul în sat, nu se apucă el să bată la ușă la fiecare… trebuie să îl ajuți, să faci o întâlnire, la căminul cultural sau altundeva. La fel, când sunt sesiuni de informare sau cursuri organizate de GAL sau de alte asociații. E fundamental ca oamenii să afle despre toate oportunitățile. Apoi, dacă unul a reușit să ia bani, ceilalți se iau după el, că văd că se poate”, mai spune primarul.
L-am întrebat și pe Iancu Vlaic de ce crede că în Călățele sunt așa de mulți fermieri care au luat fonduri europene. Nu a vrut să vorbească de alte sate, doar de Dealu Negru, unde știe cum merge treaba: „Dacă putem, facem. Și dacă unul vede că vaca vecinului dă 20 de litri, vrea să dea și a lui. Îi dă furaj mai bun, poate ia mulgătoare, și pentru astea trăbă bani. Dar mai trăbă și dragoste de pământ și de animale”.
Cât despre importanța fondurilor europene, domnul Vlaic a fost foarte scurt: „Nu am cuvinte. Ce poți face fără bani?”.
Cum vin banii
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) este cel mai important instrument financiar prin care Uniunea Europeană injectează bani pentru dezvoltarea economico-socială a spațiului rural din România. PNDR are o alocare financiară de 9,8 miliarde de euro, din care 8,1 miliarde din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și 1,3 miliarde, contribuție națională, pentru perioada 2014-2020.
PNDR este împărțit în mai multe măsuri și submăsuri. Micii fermieri din Călățele au luat banii prin trei submăsuri:
- Submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, suma finanțată fiind de 40.000 sau 50.000 de euro.
- Submăsura 6.2 – „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”, suma nerambursabilă fiind de 70.000 de euro
- Submăsura 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, finanțarea fiind de 15.000 de euro.
Administrația locală din Călățele a accesat cele două proiecte prin Submăsura 4.3 – „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” (drumul agricol), respectiv Submăsura 7.2 – „Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” (drumul comunal).
Parohia Reformată Văleni a primit finanțarea prin Submăsura 7.6 – „Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural”.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
